VIDEO Acestea sunt conductele prin care curge apa caldă în București

 

 
 Acestea sunt conductele prin care curge apa caldă în București.

Șantier în București de înlocuire a conductelor din rețeaua de termoficare Foto: captură video

 

Capitala României are al doilea cel mai mare sistem de termoficare din Europa. Ar putea fi motiv de mândrie, dacă n-ar fi de rușine. E o minune cum rețeaua e ținută în viață. Sistemul e atât de vechi, încât nu e săptămână fără o avarie și nu e stradă negăurită de muncitorii care tot cârpesc din conducte. Pentru că doar așa mai avem apă caldă și căldură, când avem. Din cârpeli. De trei decenii, primarii perindați la cârma Capitalei au promis investiții mari și probleme tot mai mici. A curs cu promisiuni, dar a curs și cu apă rece în loc de caldă. Urmează o iarnă în care, inevitabil, vor fi bucureșteni fără căldură în case pentru că… așa e în fiecare iarnă!
Cum nu mai e mult până când frigul să se simtă în case, reporterul Digi24 a plecat în căutarea unor astfel de locuri unde se fac lucrări pe ultima sută de metri și a vrut să afle ce gândesc bucureștenii.
Nu i-a trebuit mult. A găsit repede o groapă semnalizată ca avarie RADET. Era chiar lângă un loc de joacă pentru copii, iar din ea ieșeau aburi. Înăuntru, pe țevile ruginite, mieuna o pisică.
– E o spărtură. D-aia au și săpat. Urmează să înlocuiască. Dar când or înlocui-o… ei știu, spune un bărbat aflat în preajmă. Rezolvarea problemelor e simplă: trebuiesc băgați bani să se înlocuiască sistemul de canalizare pe care-l are, sistemul de țevi, pentru că este mult prea vechi. 50 de ani i-a ajuns, adaugă el.
– Cine plătește toate pagubele astea?
– Probabil că tot noi, prin impozite, prin taxe și așa mai departe, spune localnicul.
Reporterul merge mai departe și întâlnește două femei, două vecine.
– De-o săptămână și ceva nu e apă caldă! confirmă una dintre ele.
– Eu am, că eu am centrală, spune cealaltă cu oarecare ușurare.
– N-avem apă caldă. Încălzim cu oalele, se plânge prima femeie.
– Dar cum s-a ajuns aici, doamnă?
– Nu știu. Uitați: sparge aici, e spart dincolo…
– Sunt avarii frecvente, aici?
– Sunt, sunt, sunt!
Rugină și mâl. „Au băgat bănuții la buzunar, toți!”
Mai departe, un adevărat șantier. Groapă adâncă și lungă, de-a lungul străzii, mașini, utilaje. Pare să fie o lucrare de înlocuire a unei conducte.
Reporterul cercetează mai îndeaproape una dintre țevile suberane dezvelită de lucrările RADET: „Așa arată o conductă de apă caldă. Așa arată rețeaua de apă caldă a Bucureștiului. Mâl, rugină… Rugină și mâl”, constată el.

Țevi cu rugină și mâl prin care curge apa caldă a bucureștenilor Foto: captură video

– Nu e vorba de mâl! vine replica unuia dintre localnicii strânși în jurul gropii ca să vadă ce se întâmplă înăuntru. E neschimbată de mult! explică bărbatul. Au băgat bănuții la buzunar, toți. Au băgat banii la buzunar și asta n-a schimbat-o nimeni. După Revoluție n-a mai făcut nimeni nimic, spune bărbatul cu convingere.

Țevi vechi de apă caldă, cu rugină și mâl, din rețeaua subterană a Bucureștiului Foto: captură video

„Nu există un plan în care să spună: domn’e, uite, anul ăsta avem atâția bani pentru reparații. Banii aceștia îi folosim să schimbăm conductele acestea care au 40 de ani. Aș lua un exemplu, al regiilor din Germania, în care sunt câțiva în conducere și foarte mulți în execuție. Din păcate, la noi structura de conducere este extrem de stufoasă și fără să fie competitivă, iar în execuție se lucrează foarte greu și haotic”, explică un bucureștean cu răbdarea unui profesor.
Operatorul surprinde noi cadre cu lumea subterană pe unde vin, teoretic, căldura și apa caldă. Aburi și rugină.
– RADET? Probleme RADET? Trebuie oameni competenți! Și dedicați! este de părere o doamnă care trece pe acolo.
– Acum nu sunt dedicați?
– Nu sunt! Fac treaba cum o fac. Că n-au materiale, că n-au ustensile sau alte chestii. Motive! Aici în fiecare an se sparge! În fiecare an e aceeași chestie! se plânge doamna.
– Aici unde suntem? În zona… ?
– Strămoșilor! spune ea.
***
Printre blocuri, zgomotul utilajelor care sapă și scormonesc asfaltul pentru a înlocui conductele este infernal.
– Să schimbe toată infrastructura asta care e. Că sunt țevile, vă dați seama, de ani de zile… Acum le cârpesc, le peticesc, se sparge în altă parte, spune de la fereastră, un bucureștean.
În căminul unde sunt țevile, un cetățean constată cum stau lucrurile:
– Cam praf! Lasă de dorit!  Văd c-au mai avut niște reparații pe aici. Are șuruburi, are…
– Ăsta e din fier (un cep – n.r. ) sau din ce e?
– E un șurub aici. Cred c-au avut spărturi.
– Păi și așa se face? Cu dop?
– Trebuia schimbat. Dar asta-i mai ușoară. Cea mai ușoară modalitate.
Urmăriți reportajul în materialul video de mai jos:

 

Recomandari