Un reputat infecționist român din Olanda demontează cinci mituri legate de vaccinul anti-Covid/Oameni buni, credeți specialiștii, nu speculatorii de pe net!

0 28

Unul dintre cercetătorii români de rang pe care îi avem în străinătate vorbește pentru G4Media.ro despre pandemia de coronavirus și despre necesitatea vaccinării anti-Covid. Este vorba despre profesorul Mihai Netea, imunolog și specialist în boli infecțioase, care conduce departamentul de medicină experimentală de la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda.

Mihai Netea a fost recompensat, între altele, cu premiul Spinoza, pentru cercetare, un Nobel al Olandei. G4Media.ro i-a adresat câteva întrebări pe tema celor mai mari îndoieli exprimate de cei care nu vor să se vaccineze.

Mitul numărul 1: Vaccinul nu este sigur, fiindcă a fost făcut într-un timp record

„Potrivit datele pe care le avem, vaccinul este eficace și foarte sigur. Cu puține efecte secundare, sunt foarte puține dezavantaje pe care trebuie să le luăm în considerare. Nu este nici un motiv să credem că efectele secundare la aceste vaccinuri anti-COVID19 să fie mai mari decit la alte vaccinuri folosite de mai multi ani.

Efecte secundare există la orice fel de vaccin, mai ales efecte locale: durere, inflamație locală, o subfebrilitate și o stare de oboseală la anumite persoane. Efectele secundare țin însa o zi, cel mult două. Aceste efecte se știu, sunt întâlnite la foarte multe vaccinuri, nu este nimic special.

Bineînțeles, sunt unele persoane cu multe alergii si au fost câteva cazuri de reacții alergice, dar nici acelea nu au pus nimănui viața în pericol și au trecut repede. Nu există nici un motiv să credem că vaccinurile anti-COVID-19 au efecte secundare mai grave sau mai complexe decât alte vaccinuri.”

Mitul numărul 2: Vaccinul anti-Covid poate duce la modificări degenerative grave în câțiva ani

„În primul rând trebuie să ne gândim dacă alte vaccinuri au arătat astfel de efecte la mult timp după administrare. Ei bine, nu a fost niciun astfel de vaccin descris care să provoace tulburări cronice degenerative sau de orice altă natură. Nu există nici o bază științifică pentru a susține că acest vaccin va determina astfel de tulburări pe termen lung. Nu văd nici un fel de teorie științifică, pe bază biologică sau imunologică, pentru o astfel de ipoteză.”

Mitul numărul 3: Vaccinul (Pfizer-BioNTech) și celelalte aflate în dezvoltare sunt produsul unor miliardari ai lumii, care au și declanșat pandemia intenționat

„Cine spune asta, nu este la current cu economia produselor farmaceutice. Banii și bogăția nu se fac din vaccinuri și boli infecțioase. Un vaccin costă între 10 și 20 de dolari. În plus, sunt platite de guvern, nu de oameni. Apoi un vaccin se face o dată, de două ori, de trei ori în viață. Cele care trebuie date de mai multe ori sunt cele anuale, așa cum este cel antigripal.

Câștiguri mari nu se fac dintr-un medicament sau vaccin care se dă de câteva ori în viață, ci se fac din bolile cronice, din diabet, boli de inimă, cancer și așa mai departe, unde un tratament se face zi de zi, unde un om trebuie să înghită o pastilă, două sau cinci pentru douazeci, treizeci de ani.

Cineva care face cancer, trebuie tratat ani de zile cu medicamente mult mai scumpe. Industria farmaceutică nu se îmbogățește din vaccinuri, nici din antibiotice, de exemplu, care se administrează pentru o penumonie, o infecție, două-trei săptămâni. Repet, banii nu se fac din boli infecțioase.

Cine spune că o pandemie și o boală infecțioasă este o sursă incredibil de mare de venit pentru companiile farmaceutice, se inșeală amarnic. În plus de aceasta, toate marile companii vând vaccinurile fără profit în timpul pandemiei. O conspirație că cineva a vrut această pandemie ca să facă bani nu este adevărată, este falsă și fără un fundament logic.”


Sursa Foto: G4Media.ro

Mitul numărul 4: Vaccinul a apărut într-un an de zile, fiindcă se știa dinainte că va fi pandemie, iar companiile erau pregătite în avans să-l producă

„Vaccinul s-a dezvoltat foarte rapid fiindcă s-a investit mai mult ca niciodată într-un singur an. Mai mult, tehnologiile pe care se bazeză aceste noi vaccinuri existau de ani de zile. De exemplu, noul vaccin de la Pfizer și BioNTech a fost adaptat pe baza vaccinurilor anti-cancer la care lucra BioNTech, și au schimbat foarte repede focusul fiindcă a venit pandemia.

Nu este nimic deosebit, nimic secret. Erau niște tehnologii care se dezvoltau pentru diferite boli. La fel și Moderna, care lucra tot pentru vaccinuri anti cancer. S-au dat bani foarte mulți pentru a se rezolva această problemă, aici este toată explicația pentru dezvoltarea vaccinului anti-Covid.

Nu e nimic deosebit acum față de alte boli infecțioase, ci doar că s-a dezvoltat mai repede. Tehnologia a progresat, s-au investit extrem de mulți bani în acest an pentru aceste vaccinuri. Dar în momentul în care pierderile economice cauzate de carantină, izolare socială, contrângeri, au costat economiile mondiale mii de miliarde de euro, iar 10 miliarde de euro se investesc în producerea de vaccinuri…

Asta ce ne spune? Investiția în vaccinuri era crucială și reprezintă un procentaj foarte mic față de ceea ce s-a pierdut.

Mitul numărul 5: Prin vaccin se implantează cipuri

„Eu vă spun sincer că nici nu știu ce să răspund la această chestiune, fiindcă o astfel de tehnologie nici nu există. Cipurile care pot stoca și transmite informația sunt mult prea mari pentru a putea fi administrate prin injectare. Nanocipuri nu există. În SF este frumoasă ideea, dar în lumea reală această tehnologie nu a fost încă dezvoltată.”

Apel către populație

Profesorul Mihjai Netea crede că toată lumea ar trebui să se vaccineze și precizează că e firesc ca toți să aibă întrebări legate de vaccin.

„Am văzut niște cifre, că aproximativ 30% dintre români vor să se vaccineze, alții se gândesc, iar 30% nu vor. Dacă vaccinul stă pe raft, nu protejează pe nimeni. Pandemia ar continua la 30 la sută vaccinare, iar spitalele ar fi în aceeași situație de ocupare maximă.

Aceasta duce nu doar la efecte directe asupra celor infectati cu COVID19, dar și asupra altor bolnavi: nu se pot trata pacienții cu boli de inimă, cu cancere. Nevaccinarea înseamnă efecte dezastruoase pe termen lung pentru sănătatea populației.

Trebuie să judecăm la rece, obiectiv, avantajele și dezavantajele. Dezavantajele sunt minore, în timp ce avantajele pe care ni le oferă vaccinarea sunt imense. Nu numai pentru pandemie, dar și indirect. Dacă ne vaccinăm și ținem pandemia sub control se poate reîncepe asistența medicală obișnuită pentru celelalte boli, care în prezent se face suboptimal.

Este nevoie de o campanie de informare, de comunicare, foarte precisă și care să ajungă la toată lumea și să fie pe înțelesul tuturor. Sunt bolnavi cronici care au nevoie de asistență medicală, sunt mulți alți bolnavi care suferă toți din cauza acestei pandemii.

În Olanda, sunt cu 25-30% mai putine diagnostice de cancer anul acesta, ceea ce nu înseamnă că olandezii nu mai fac cancere, ci doar că nu mai ajung să le depisteze. Se depistează foarte târziu, iar apoi consecințele sunt grave. Este de înțeles că unii oameni sunt sceptici, dar beneficiile vaccinurilor trebuie explicate foarte clar și pe ințelesul tuturor.

Oamenii trebuie să se gândească foarte bine la motivele pentru care nu se vaccinează. Pandemia va fi stopată doar cu vaccinul în acest moment. Este nevoie ca un procent cuprins între 70-80% din populație să se vaccineze. Dacă se face lucrul acesta, estimez că în toamna viitoare pandemia va fi cel mai probabil în spatele nostru.

Sigur, vor mai exista infecții, cazuri, dar va fi totul ținut sub control, se va ajunge la un echilibru. Pentru a convinge oamenii, e nevoie de o muncă îndelungată și de bună credință. Trebuie discutat mereu despre vaccin, despre beneficii, despre reacții și trebuie contracarate politicos și pe bază științifică toate aceste teorii ale conspirației.

Comunicarea este foarte importantă, iar aceste lucruri trebuie explicate ca toți oamenii, în special cei care nu lucrează în domeniul medical, să înțeleagă vaccinurile si toate aspectele legate de ele. S-ar putea face o masă rotundă, de exemplu, cu invitați specialiști, dar si cu oameni care sunt impotriva vacinarii, de unde să rezulte o discuție cu argumente.

Și cei care participă, medici, miniștri, specialiști, să înțeleagă faptul că e firesc ca oamenii să aibă întrebări din necunoaștere, din teamă, aspecte normale. Dar să povestească pe înțelesul tuturor. Așa lumea va putea fi convinsă să facă vaccinul.”

Despre noua tulpină a coronaviruslui, profesorul Mihai Netea spune că, cel mai probabil, deja circulă și în România. Potrivit cercetătorului român, vaccinul aflat în circulație, ar fi eficient și împotriva noii tulpini.

„Eu cred ca este foarte probabil că deja se transmite și în România. E greu de spus fără testare adecvată, dar este foarte probabil să fie în toată Europa. Această tulpină reprezintă în jur de 30% din cazurile din UK din sud-estul Angliei și Londra, iar restricții nu au fost până acum aproximativ 10 zile.

Aproape sigur s-a răspândit. Noi am găsit-o în Olanda, s-a găsit in Italia, Portugalia, în Franța. Nu văd de ce n-ar fi în România. Despre eficacitatea vaccinului, deși nu avem date specifice, nu este nici un motiv să credem că nu ar fi eficace și asupra noii tulpini.

S-au făcut deja modele moleculare care susțin că în proporție de 99 la sută noile vaccinuri vor fi la fel de eficace. Este o formă mai infecțioasă, dar nu mai periculoasă. Trebuie să ne ferim ca și până acum, dar fără să intrăm în panică.”


Sursa Foto: Mihai Netea / Arhiva Personală

Doctorul Mihai Netea are zeci de studii publicate în reviste internaționale prestigioase despre cercetare. Unul dintre ultimele apărut în Scientific American, în luna otombrie și sugerează că ar putea exista un motiv suplimentar pentru a ne vaccina antigripal: vaccinul împotriva gripei comune reduce riscul îmbolnăvirii cu Covid-19.

După cum precizează Scientific American, cercetarea este în concordanță cu alte studii recente, care indică efecte similare ale vaccinului antigripal. În noul studiu, Mihai Netea, imunolog la Centrul Medical al Universității Radboud din Olanda, și colegii săi au trecut în revistă bazele de date ale spitalului pentru a vedea dacă angajații care au fost vaccinați împotriva gripei în sezonul 2019-2020 au fost mai mult sau mai puțin infectați cu SARS-CoV-2.

Cercetătorii au descoperit că persoanele care au primit un vaccin antigripal au avut cu 39 la sută mai multe șanse de a nu fi testaţi pozitiv pentru coronavirus, in perioada martie – iunie 2020. În timp ce 2,23 la sută dintre angajații nevaccinați au fost testaţi pozitiv, procentul celor vaccinaţi a foat de doar 1,33 la sută.

Netea și echipa sa și-au publicat concluziile pe serverul de preimprimare MedRxiv, în data de 16 octombrie, relatează Scientific American. Doctorul Netea și echipa sa au realizat un experiment de laborator care a evidenţiat modul în care vaccinurile împotriva gripei ar putea preveni infecțiile cu coronavirus.

În primul rând, au purificat celulele sanguine prelevate de la persoane sănătoase. Apoi au expus unele dintre celule la vaccinul Vaxigrip Tetra gripal, produs de Sanofi Pasteur, și au lăsat celulele să se dezvolte timp de șase zile. După aceea, cercetătorii au expus celulele la SARS-CoV-2 și le-au analizat o zi mai târziu.

Celulele care fuseseră „expuse” cu vaccinul antigripal au produs mai multe tipuri de molecule imune împotriva virusului, cunoscute sub numele de citokine, decât cele care nu fuseseră expuse vaccinului. Deși astfel de molecule pot fi dăunătoare pacientului atunci când sunt produse în etapele târzii ale îmbolnăvirii cu COVID-19 – declanşând așa-numita furtună de citokine, care poate deteriora multe organe ale corpului – citokinele produse la începutul procesului de infecție sunt utile, explică doctorul Divangahi de la Universitatea McGill din Montreal. Ele atacă agentul patogen, făcând infecția mai ușoară.

Profesorul Mihai Netea s-a născut în Cluj-Napoca, unde a urmat Universitatea de Medicină și Farmacie. Și-a luat doctoratul apoi la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda, cu o lucrare despre rolul citokinelor în septicemie . Și-a continuat studiile post-doctorale la Universitatea din Colorado (SUA), de unde s-a întors la Nijmegen, finalizând studii ca specialist în boli infecțioase, iar în prezent conduce departamentul de medicină experimentală din cadrul universității olandeze.

În 2016, profesorul Mihai Netea a primit premiul Spinoza, supranumit Nobelul Olandei pentru munca de cercetare în privința sistemului imunitar. Mihai Netea are descoperiri semnificative în domeniul imunologic și al bolilor infecțioase, fiind considerat un deschizător de drumuri în cercetarea sistemului imunitar.

A colaborat la peste 900 de lucrări științifice în publicații precum Nature, Science sau New England Journal of Medicine. Este membru al Academiei Regale Neerlandeze de Arte și Științe.

Recomandari