Teren gratuit de la Primărie pentru tineri. Care sunt condițiile și unde se împotmolesc autoritățile

0 20

Problema locuințelor pentru tineri rămâne una importantă în România. Potrivit unui raport întocmit de Eurostat în anul 2015, 68% dintre bărbații și 48% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani din țara noastră locuiesc încă alături de părinți. Principalul argument al acestei situații este cel financiar. Statul susține, totuși, că întinde o mână de ajutor prin intermediul unei legi mai vechi ce presupune alocarea de teren gratuit celor care vor să-și ridice o locuință. Unde se împotmolesc, însă, lucrurile?

Atribuirea unui teren, în mod gratuit, pentru ridicarea unei case este prevăzută în Legea nr. 15/2003, republicată în 2004, privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală. Alocarea se face din terenurile aflate în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, în limita suprafeţelor disponibile, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti în care este situat terenul, conform vocea.biz .

Așadar, cererile se depun la la consiliul local al comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti în care îşi are domiciliul solicitantul. Spre exemplu, la Primăria Sectorului 2, în ultimii trei ani (2014, 2015, 2016) au fost înregistrate 32 de astfel de solicitări

Ce condiții trebuie să îndeplinești pentru a beneficia de Legea nr. 15/2003

Pentru a se bucura de această facilitate, „candidatul” trebuie să îndeplinească anumite condiții. În primul rând, trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani și să nu fie proprietar al unei locuințe sau teren destinat construirii unei case, chiar dacă acestea nu se află în localitatea în care el își are domiciliul sau rezidența.

Până în anul 2004, Legea prevedea că nici părinții solicitantului nu trebuie să dețină sau să fi deținut în proprietate în ultimii zece ani un teren cu o suprafață de peste 500 de metri pătrați (mp) în mediul urban și peste 5.000 mp în mediul rural, indiferent de localitate. Acest articol a fost ulterior abrogat, însă autoritățile locale pot introduce în continuare criterii suplimentare de selecție, între care și unele similare acestuia.

Este și cazul Consiliului Local al Municipiului Ploiești, care în luna aprilie 2016 a aprobat o serie de măsuri referitoare la punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 15/2003 și actele necesării completării dosarelor depuse în baza acestei legi. Printre altele, consilierii au cerut ca dosarul să conțină și „declarații pe propria răspundere ale titularului cererii și după caz ale soției/soțului, ale celorlalți membrii majori din familia acestuia din care să rezulte că aceștia și persoanele minore din cadrul familiei nu au avut sau nu dețin în proprietate o locuință ori un teren destinat construirii unei locuințe proprietate personală, atât în municipiul Ploiești, cât și în alte localități”.

De altfel, Consiliul stabilit și alte criterii ce vor fi punctate la întocmirea listei de priorități în vederea repartizării loturilor de teren, precum nivelul studiilor, venitul net sau starea civilă.

1478156665-9405-Legea-15-2003-p1

Potrivit legislației în vigoare, suprafețele de teren care pot fi atribuite tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală, pot fi cuprinse între 150 mp și 300 mp în municipii și sectoarele municipiului București, între 250 mp și 400 mp în orașe și între 250 mp și 1.000 mp în comune și satele aparținătoare unităților administrativ-teritoriale.

1 an, termenul în care trebuie să începi construcția

Mai departe, dacă solicitarea a fost aprobată, beneficiarul trebuie să treacă la treabă. El este obligat să înceapă construcția locuinței în termen de un an de la data atribuirii terenului și să o realizeze cu respectarea prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii. În cazul nerespectării acestor condiții, consiliul local poate decide să îi retragă beneficiarului dreptul de folosință asupra terenului alocat.

Planurile urbanistice zonale (PUZ) si planurile urbanistice de detaliu (PUD) se inițiază si se finanțează de consiliile locale.

Potrivit Legii nr. 15/2003, republicată în 2004, tinerii care construiesc locuințe proprietate personală pe terenul alocat pot beneficia de credite în conditiile Legii locuinței nr. 114/1996, republicata, cu modificările și completările ulterioare.  Între altele, această din urmă lege prevede că persoanele fizice din România pot beneficia de credite pe maxim 20 de ani acordate pentru construirea, cumpărarea, reabilitarea şi repararea capitală a locuințelor proprietate personală, oferite de Casa de Economii şi Consemnațiuni (CEC Bank). CEC nu va percepe nici un comision pentru creditele acordate.

După încheierea construirii locuinței, tânărul poate solicita cumpărarea terenului alocat inițial în mod gratuit. Prețul de vânzare se stabilește prin expertiza tehnică, întocmită de un expert evaluator autorizat și aprobată de Consiliul Local.

Lipsa terenurilor disponibile, argumentul autorităților pentru eșecul aplicării legii

Procesul aparent simplu se confruntă, totuși, cu o problemă: pe de-o parte lipsa de informare a tinerilor cu privire la beneficiile Legii nr. 15/2003, iar pe de alta, insuficienta suprafață de teren disponibilă pentru astfel de alocări, motiv invocat de mai multe primării.

Primăria Sectorului 2 din București a precizat că „nu mai deţine terenuri libere care să facă obiectul cererilor depuse în baza Legii nr. 15/2003 modificată şi completată prin Legea 175/2004 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală”.

De asemenea, Primăria Sectorului 1 a precizat  că „nu a alocat niciun teren în baza Legii nr. 152003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală”, subliniind că „administrația locală a Sectorului 1 se confruntă cu un mare deficit de terenuri, iar constituirea dreptului de proprietate nu a fost încă realizată în totalitate pentru persoanele îndreptățite care au depus cereri în conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997, Legii nr. 1/2000 și a Legii nr. 247/2005”.

„Precizăm că până la finalizarea cererilor depuse conform legilor sus menționate, situația juridică a terenurilor aflate pe raza administrativ teritorială a Sectorului 1 este incertă, acestea neputând fi disponibilizate în vederea aplicării Legii 15/2003, pentru a nu prejudicia drepturile foștilor proprietari și moștenitorilor acestora. De aceea, după finalizarea procesului de inventariere a terenurilor rămase libere precum și după finalizarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate, în conformitate cu prevederile legilor fondului funciar, Consiliul Local Sector 1 va stabili destinația acestora în funcție de solicitările înregistrate”, se mai arată în răspunsul Primăriei.

La Sectorul 4, în schimb, în ultimii trei ani nu au existat cereri, : „În decursul anilor 2014, 2015 și 2016 nu s-au înregistrat la Sectorul 4 al Municipiului București/Consiliul Local cereri din partea tinerilor pentru construirea de locuințe proprietate personală, în baza Legii nr. 15/2003.”

La Primăria Sectorului 5, cei care fac solicitări sunt trecuți pe o „listă de așteptare”. Asta pentru că nu există terenuri disponibile și, în plus, prioritate au cererile venite pe baza legii 163/ /2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Catedrala Mântuirii Neamului, întinsă pe 11 hectare

Spre comparație, în anul 2005, printr-o ordonanță de urgență, o suprafață de teren de 11 hectare situat în București, pe Calea 13 Septembrie, sectorul 5, a fost trecut din domeniul public al statului în domeniul privat al statului. El a fost transmis însă, cu titlu gratuit, în proprietatea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, fiind destinat exclusiv construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului.

La unele primării din țară numărul cererilor depuse în baza Legii nr. 15/2003 depășesc numărul loturilor de teren disponibile spre a fi alocate. Spre exemplu, în Sibiu au fost înregistrate, în februarie 2016, 136 de dosare. Municipiul dispune, însă, de doar 18 loturi de teren proprietate privată, situate în cartierul Tineretului.

O situație similară a apărut, recent, și la Năvodari. Acolo s-a născut un adevărat conflict, după ce 20 de familii care și-au construit gospodării în cartierul Midia Sat, pe un teren ce nu le aparține, au fost evacuate. Edilul a precizat, însă, că Primăria „nu face decât să pună în aplicare o Hotărâre a Consiliului Local, emisă în această primăvară, care prevede că terenurile respective vor fi repartizate în special tinerilor, pentru construcția de case, în baza Legii nr. 15/2003”.

„Terenurile respective vor fi repartizate în special tinerilor, pentru construcția de case, în baza Legii nr. 15/2003. Există 215 loturi pentru tineri, iar alte 40 vor fi concesionate. La primărie, la comisia pentru verificarea terenurilor și a dosarelor pe legea 15, sunt înregistrate nu mai puțin de 1200 de dosare care așteaptă să fie soluționate. Însă, în același timp cu soluționarea dosarelor, trebuie pregătită și suprafața de teren”, se arată într-un comunicat de presă emis de Primărie.

50% dintre tinerii de peste 25 de ani locuiesc împreună cu părinții sau cu socrii

Potrivit unui studiu realizat în anul 2014 de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung România, aproape 80% dintre respondenții cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani trăiesc împreună cu părinții sau cu socrii – dintre care una din cinci familii locuiește cu chirie.

Unul din zece tineri din mediul urban locuiește cu chirie, în timp ce locuirea împreună cu părinți este mai întâlnită în mediul rural. Locuirea împreună cu părinții sau socrii în chirie este mai rar întâlnită în Moldova și Transilvania și mai des în Muntenia. Tinerii din București sunt printre cei care locuiesc cel mai des fără părinți, fie în chirie – unul din zece, fie într-o proprietate imobiliară personală – aproape unul din cinci.

Aproape jumătate dintre tinerii de peste 25 de ani locuiesc împreună cu părinții sau cu socrii, se mai precizează în studiul citat.

Recomandari