Sensurile giratorii din România versus cele din Anglia. „Englezii habar n-au cum se fac banii“

Cu ce se laudă românii în comparaţie cu englezii la capitolul sensuri giratorii? OZN-urile prost făcute sunt ultima modă în România, în timp ce englezii realizează investiţii în care sunt incluşi toţi participanţii la trafic, scrie Adevărul.
Problema privind noile sensuri giratorii care se construiesc în România nu este legată de forma sau de necesitatea acestora, ci de utilitatea şi costurile pe care le implică astfel de lucrări. 
În ceea ce priveşte informaţiile legate de costurile sensurilor giratorii aflate în execuţia Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, acestea pot fi incluse în detalii „top secret”, întrucât nu se regăsesc publicate nici pe site-ul companiei nici pe site-urile direcţiilor de drumuri şi poduri, din subordine, delegate să se ocupe de astfel de investiţii. 
La o primă vedere, astfel de costuri de execuţie pleacă de la câteva sute de mii şi ajung şi la milioane de euro, în România. În plus, în ţara noastră, când se construiesc sensuri giratorii sunt luaţi în calcul, în cea mai mare parte, numai şoferii. 
 
Prin comparaţie, oricât de exagerată ar putea părea pentru unii, în Marea Britanie sensurile giratorii sunt fie simple, construite fără prea mari costuri ori bătăi de cap, atât pentru executant cât şi pentru participanţii la trafic, fie lucrări de anvergură, dar care au în vedere atât bicicliştii, cât şi pietonii, care sunt şi ei participanţi la trafic.
OZN-uri pe drumuri naţionale la preţuri „confidenţiale”
În Vâlcea, spre exemplu, pe drumurile naţionale / europene din judeţ s-au construit în această toamnă două sensuri giratorii „sub formă de OZN”, cum le-au catalogat participanţii la trafic, pe care unii le consideră kitsch-uri, în timp ce alţii se arată entuziasmaţi de „luminiţele” cu care au fost echipate. Astfel de lucrări au apărut în acest an şi la Drobeta – Turnu Severin, dar şi în Cluj – Napoca, spre exemplu. 
Unul dintre giratorii a fost construit la intrare în Defileul Oltului, pe DN 7, în Căciulata – Vâlcea, la intersecţia cu şoseaua de centură a staţiunii balneare Călimăneşti. DN 7 / E 81 este una dintre cele mai tranzitate şi în acelaşi timp periculoase artere rutiere din România, făcând legătura între Ardeal şi Oltenia, între est şi vest – de la Vama Nădlag şi până la Constanţa. 
Celălalt sens giratoriu a apărut tot pe un drum naţional DN 67 – care leagă două reşedinţe de judeţ: Râmnicu Vâlcea de Târgu Jiu. Giratoriul se află la intersecţia cu staţiunea Băile Govora. În legătură cu acesta, administraţia judeţeană a declarat că se roagă de doi ani de cei de la CNAIR pentru construirea lui. Mai mult, aceeaşi conducere se laudă şi cu lucrarea: „Aşa facem, promitem şi ne ţinem de cuvânt”, după cum reiese dintr-o filmare postată pe Facebook chiar de către preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, cel a cărui voce se aude pe fundal. 
VIDEO

Pe reţelele de socializare, se mai atrage atenţia asupra faptului că sensurile giratorii în loc să fluidizeze circulaţia, duc la reducerea vitezei şi, prin urmare, la şi mai mari blocaje în trafic, în mod special pe drumurile naţionale, în contextul în care infrastructura rutieră din România este depăşită şi nu mai face faţă fluxului actual în continuă creştere. Mai ales cel de pe DN 7 / E 81 care s-a transformat într-un calvar pentru toţi participanţii la trafic, mai ales pe porţiunea de aproximativ 90 de kilometri care tranzitează judeţul Vâlcea, pe Valea Oltului şi pe Dealul Negru.
 
Şi cei de la DRDP Craiova au postat pe Facebook un videoclip în care se laudă cu lucrarea de pe DN 67.
 

Sensul giratoriu de milioane de euro din Râmnicu Vâlcea 
 
Dacă în cazul celor două lucrări menţionate, nu se cunosc costurile, tot în Vâlcea este celebru un alt sens giratoriu, din reşedinţa de judeţ – Râmnicu Vâlcea. Se află la intersecţia unui bulevard cu şoseaua de centură sudică a oraşului. A devenit renumit pentru că a fost refăcut de nu mai puţin de trei ori, fiind nevoie de patru primari pentru a fi dus la bun sfârşit, după aproape un deceniu de la semnarea contractului de finanţare. A fost construit pe fonduri europene, fiind parte a unui proiect în care s-au investit 5 milioane de euro. Proiectat greşit, încă de la bun început, „dezaxat cu un metru” faţă de axul drumului, a fost refăcut pentru a treia oară, în acest an, cu bani de la buget – aproximativ 500.000 de euro. Despre costurile totale ale acestei investiţii nimeni nu a vorbit vreodată, dar ele sunt de ordinul milioanelor de euro.
 

Sensul giratoriu din Râmnicu Vâlcea refăcut de trei ori, cu fonduri europene, dar şi cu bani din bugetul local. FOTO Adevărul 
Giratorii în care prioritate au pietonii şi bicicliştii
 
În timp ce românii se laudă cu „designul” şi cu faptul că în sfârşit construiesc câte un sens giratoriu, mai mult sau mai puţin corect, în Marea Britanie autorităţile au trecut la un alt nivel, gândind lucrări care să-i aibă în atenţie pe toţi participanţii la trafic.
 
Comparaţia ne-a fost inspirată de un român stabilit în Anglia, care a postat pe pagina sa de Facebook un comentariu legat de giratoriile din Marea Britanie. 
 
„Foarte proşti englezii ăştia. Nu cred că am văzut pe nicăieri sensuri giratorii mai simple ca pe străzile ăstora. Nu tu trei rânduri de borduri, movile de pământ de zici că adăpostesc nişte faraoni, răsaduri de flori peste răsaduri de flori, statui, zorzoane şi fasoane ca în România. Ăla din poză, spre exemplu, zici că e salată de boeuf.

În Marea Britanie vezi de obicei doar nişte simple cercuri, de cele mai multe ori un rând de borduri, sau, pur şi simplu, desenate cu vopsea albă (ca ăla din poză). Şi nici nu costă sute de mii de euro ca în România, ceea ce mă duce cu gândul la faptul că englezii habar n-au cum se fac banii. Desigur, poţi vedea sensuri giratorii mai fandosite şi pe aici, dar de obicei sunt extrem de simple. De ce? Ca să nu coste prea mult.
 
Eu zic să-i trimitem pe englezi la cursuri de administraţie publică în România, să înveţe cum e cu parandărătul, taxele de şmecher şi devalizat bugetul public. Nu avem noi străzi, dar ne putem mândri cu sensuri giratorii de lux. La banii noştri, ar fi şi păcat”, a postat pe Facebook Octavian Herţa.
 
Există, însă, şi altfel de sensuri giratorii în Marea Britanie, mai ales în zone superaglomerate, precum cele din Cambridge unde, în acest an, s-a construit primul sens giratoriu care acordă prioritate bicicliştilor şi pietonilor, creat după un proiect olandez. 
 
Designul acordă prioritate bicicliştilor şi pietonilor cu un inel interior pentru maşini şi unul exterior pentru biciclişti. Există, de asemenea, treceri de zebră pentru pietoni la toate cele patru ieşiri. Iniţiativa este prolifică în Olanda, ţară renumită pentru investiţiile sale în infrastructura de ciclism.
 
Dar până şi astfel de realizări sunt aspru criticate de către britanici, învăţaţi să ia atitudine, mai ales când vine vorba despre costurile implicate: 2,3 milioane de lire sterline. Englezii s-au arătat deranjaţi de faptul că bugetul iniţial s-a triplat, acesta fiind la început de 800.000 de lire sterline. Beneficiarul lucrării – administraţia din Cambridgeshire – a dat vina pe „infrastructura subterană de utilităţi, neprevăzută” şi pe pandemie! Unul dintre contestatarii investiţiei, Edward Leigh, de la Smarter Cambridge Transport, i-a acuzat pe iniţiatorii proiectului de „nesăbuinţă”. 
 
Ca idee, şi pe şoseaua de centură a Capitalei României au fost demarate lucrări de amploare pentru execuţia unui sens giratoriu, care la noi se ridică la 30,5 milioane de euro! Este drept, vorbim despre un giratoriu suspendat, dar care nu-i va lua în calcul nici pe biciclişti, şi nici pe pietoni!  

Loading...

Recomandari