Scenetă virală despre referendum, marca Dragos Patraru: „La Popescu la uşă să veniţi când copiii acestei ţări nu vor mai merge flămânzi la culcare!“

464

Sceneta „Contribuabilul Popescu“, realizată de Dragoş Pătraru în cadrul emisiunii „Starea Naţiei“, s-a viralizat. Jurnalistul interpretează un cetăţean care îşi explică decizia de a boicota referendumul pentru familia tradiţională enumerând toate problemele grave ale românului de rând.

În pragul referendumului pentru revizuirea Constituţiei pe tema familiei, Dragoş Pătraru a pus încă o dată reflectorul pe problemele cu adevărat importante ale României. Sceneta a fost prezentată în cadrul ediţiei din 4 octombrie a emisiunii „Starea Naţiei“, difuzată de Prima TV de luni până joi de la ora 22.30, iar în mediul online a devenit în scurt timp virală, fiind distribuită de mii de ori.

„Să fie clar: Popescu nu merge la referendum. La Popescu la uşă să nu mai bateţi cu probleme d-astea, că vă ia mama dracu’. La Popescu la uşă să veniţi când statul va ocroti într-adevăr familia, când copiii acestei ţări nu vor mai merge flămânzi la culcare, când veţi mări salariile, când veţi da bani la educaţie, nu pentru armament, când n-o să vă mai bateţi joc de oameni, când le veţi respecta drepturile tuturor. Boicot! Popescu face boicot! În weekend ştiţi ce fac? Mă odihnesc, bă, că de luni mă duc iar la muncă. Să cresc copii, să plătesc taxe, să pun ceva la pensie, să… dracu’să mă ia, mă!“, a declarat, printre altele, personajul prin vocea lui Dragoş Pătraru.

Jurnalistul condamnă invocarea în această dispută a poporului şi a neamului, când în restul timpului fiecare e pe cont propriu şi se luptă pentru un trai decent.

„Dar aşa, brusc, de nicăieri apare prostia asta cu poporul. «Vino, vino, că tu eşti poporul! Că poporul român e cum nu sunt altele!» Ia mai daţi-vă-ncolo cu poporul ăsta, mă! Doi paşi în spate. «Aşa e poporul nostru, creştin, familist, tradiţionalist, cu femeie şi bărbat». Ce v-a venit acum cu asta, că nu pricep?! Şi unde e poporul ăsta când mie îmi sunt puse taxe peste taxe, iar altul e scutit. Sau altfel: «Haideţi bă la referendum că poporul…» Zici că apăsaţi pe un buton şi gata, aţi detonat românismul. Iese brusc poporul român din mine şi mă ia târâş la urne. Nu mă ia, mă, nu mă ia! Toată ziua sunt un contribuabil, toată ziua sunt un cetăţean care trebuie să se milogească pentru drepturi, toată ziua mi se închide în nas ghişeul, toată ziua trebuie să apelez la cunoştinţe care să apeleze la cunoştinţe ca să pot să-mi înscriu copilul la o şcoală mai bună, să pot să prind un pat la spital pentru mama şi tot aşa. Toată ziua sunt altcineva, dar acum, brusc, hai mă, să mă îmbrac în poporul român. Şi de când suntem noi familişti unii cu alţii? De când ne tragem noi de familie? Când unii îşi permit la bătrâneţe pensii speciale din care îşi pot ajuta copiii şi nepoţii, iar aproape jumătate de ţară munceşte pe salariul minim? Mă întreabă cineva de familie în rest? Mă întreabă cineva cum îmi cresc copiii mei tradiţional? Mă întreabă cineva cât de dreaptă e o alocaţie de nici 20 de euro pe lună? Aiurea!“, subliniază Pătraru.

Să fie clar: Popescu nu merge la referendum. La Popescu la ușă să veniți când statul va ocroti într-adevăr familia, când copiii acestei țări nu vor mai merge flămânzi la culcare, când veți mări salariile, când veți da bani la educație, nu pentru armament, când n-o să vă mai bateți joc de oameni, când le veți respecta drepturile tuturor.Boicot! Popescu face Boicot! În weekend știți ce fac? Mă odihnesc, că de luni mă duc iar la muncă. Să cresc copii, să plătesc taxe, să pun ceva la pensie…#sceneta #boicot

Gepostet von Starea Nației am Donnerstag, 4. Oktober 2018

Realizatorul „Starea Naţiei“ aminteşte şi de discriminarea femeilor în România: „Nu v-a interesat niciodată familia mea! Bărbat şi femeie, ziceţi? De fapt nu, om şi femeie, aşa e la voi. Femeie, adică aia care e tratată la muncă ca jumătate de bărbat pentru că e femeie, şi e plătită mult mai prost doar pentru că e femeie, şi i se fac avansuri pentru că e femeie, şi e bătută ca nicăieri în lume civilizată pentru că e femeie, şi locul ei e la cratiţă şi la spălat la cur după toţi beţivii? Şi voi consdideraţi toţi că aşa e normal?“

În ceea ce priveşte familia, Pătraru face o paralelă între tragediile familiilor de rând şi bunăstarea celor care se află la putere: „Familie, huh? Aia în care copiii voştri sunt angajaţi toţi la stat, unde freacă menta, iar copiii mei ajung să-şi ia lumea în cap, să plece în altă parte, unde sunt băgaţi în seamă, apreciaţi, plătiţi corect pentru munca depusă? Dar ei pleacă, eu rămân, viaţa mea trece departe de ei, departe de nepoţi. Ce familie e asta, mă? Voi, voi cu familiile voastre mergeţi la Miami, mergeţi în Brazilia, mergeţi la dracu-n praznic. Mergeţi cu avionul mai des decât merg eu cu tramvaiul. Că despre asta e vorba până la urmă! Despre familii care sunt nefericite, şi sunt multe, şi despre voi, care când vreţi să ne mai prostiţi, ne luaţi cu poporul, cu neamul, cu porcăriile astea ca să ne scoateţi la vot şi la muncă pe nimic, în timp ce voi trăiţi bine cu familiile mele“.

În încheiere, Pătraru se întreabă retoric cu ce deranjează cuplurile formate din parteneri de acelaşi sex: „Şi ce aveţi cu oamenii ăştia, mă? Bărbaţi care iubesc bărbaţi, femei care iubesc femei. Nu mai poate familia voastră de asta? Nu mai dormiţi noaptea? Nu o să vă priască săptămâna de schi în Austria? Nevestelor voastre nu li se va aşeza bine părul pe la saloanele alea scumpe? Sau o să li se spargă un sân d-ăla de silicon pe fond de stres?“