De NECREZUT. In consiliile judetene se dau salarii de 18000 lei pe luna.

0 33

La nivelul consiliilor judeţene par să fie cele mai mari salarii, pentru funcţiile de conducere acestea ajungând chiar la 18.764 de lei. În administraţia publică locală, la nivelul primarilor, spre exemplu, salariile ajung până la 7.538 de lei, în timp ce salariile minime sunt la nivelul salariului minim pe economie.

Sindicaliştii au atras atenţia că doar un sfert dintre consiliile judeţene reuşesc să îşi acopere aceste cheltuieli din resurse proprii, adică din ceea ce colectează din taxe şi impozite, restul aşteptând transferarea sumelor necesare de la bugetul de stat.

BNS a prezentat, marţi, o analiză-diagnostic a salariilor din sectorul bugetar, din care rezultă că, în prezent, la nivel central, nu există o evidenţă cu persoanele angajate în sistemul public şi condiţiile contractuale ale acestora, dar şi faptul că, în actuala situaţie, aplicarea unui sistem unitar de salarizare în sectorul public este imposibil de realizat fără resurse consistente şi fără afectarea salariilor aflate în plată.

„Mulţi dintre cei care conduc comunităţile locale se consideră stăpâni şi au refuzat să transparentizeze organigrame şi statele de plată. Asistăm la un gen de haiducie în ce priveşte stabilirea salariilor. Avem semne mari de întrebare legate de corectitudinea modului în care s-au făcut criterii de salarizare. Vor fi salarii aflate acum în plată care vor rămâne mai mari chiar şi după majorări. Cei cu majorări vor avea tot temeiul juridic să conteste şi să ceară mai mult”, a spus Dumitru Costin liderul BNS.

BNS a constatat că, în mod centralizat, la Ministerul de Finanţe se ştiu doar numărul de posturi ocupate pe ordonatori de credite şi fondul de salarii necesar comunicat de aceştia, iar, în aceste condiţii, evaluările de impact realizate până în prezent sunt afectate de o marjă însemnată de eroare, potrivit News.ro.

„Implementarea salarizării în sectorul public a fost un fel de «haiducie», fiecare instituţie s-a descurcat cum a putut în a obţine astfel de creşteri salariale. Creşterile procentuale ale salariilor, de jos până sus, nu au făcut decât să risipească încă o şansă de a echilibra sistemul”, a adăugat Costin.

Sindicaliştii au precizat că sunt diferenţe majore pentru funcţii cu încadrare identică sau similară, atât în interiorul unei instituţii, dar şi între instituţii, iar elementele care sunt avute în vedere pentru determinarea salariului nu mai au relevanţă în sistem şi au pierdut orice urmă de standardizare.

Salarii în educaţie şi sănătate

În educaţie există o ierarhie bine stabilită, iar salariile maxime au o evoluţie firească pentru ierarhia claselor de salarizare.

„Nu ar trebui să fie salarii minime şi maxime pentru aceleaşi clase. Salariile în plată, pe multe clase, sunt profund distorsionate şi nu urmăresc principiile din Legea 284 privind salarizarea unitară. Astfel, în clasa 28 – salariul mediu este de aproximativ 1.500 de lei, la clasa 31, unde ar trebui să fie mai mare, este de 1.400 lei”, a explicat Directorul economic al BNS, Steluţa Enache.

Ea a mai spus că în sănătate situaţia este mult mai rea decât în educaţie.

„De la clasa 8 şi până clasa 83 avem salarii de 1.300 de lei. Ce performanţe pot face în situaţia asta? Avem diferenţe uriaşe între salariul minim şi cel maxim. Avem nişte vârfuri în plată, care au fost generate de momentele de descentralizare”, a spus Enache.

Din analiza făcută a rezultat că salariul minim în sănătate este între 1.312 şi 2.903 de lei, iar salariile cele mai mari sunt între 1.986 de lei şi 14.351 lei, sumă care revine unor manageri de spital.

De exemplu, un medic şef de secţie la un spital dintr-un judeţ, având clasa de salarizare 86, are salariu de 5.126 de lei, în timp ce managerul spitalului respectiv, încadrat în clasa 87, are salariu de bază de 10.055 lei. Conform legii, diferenţa între cei doi ar trebui să fie de doar 2,4 la sută.

Recomandari