Oraşul subteran de sub Sarmisegetusa – comoara ascunsă a dacilor

0 32

Legenda unor orașe subterane sub cetățile dacilor este veche și spune că aceste ascunzători ar conține comori uimitoare.

Un studiu arheologic complex, realizat cu aparate speciale de detectare a zidurilor şi a obiectelor îngropate a scos la iveală faptul că sub Sarmizegetusa şi sub celelalte cetăţi dacice pe care le cunoaştem există un uriaş ansamblu arhitectonic militaro-civil, compact, cu mai multe nuclee, întins pe o suprafaţă de peste 200 de kilometri pătraţi, bogat în aur aparţinând civilizaţiei dacice şi predacice.

Oraşul subteran, despre care se spune că ar fi de dimensiuni impresionante, concurând cu mărimea Bucureştiului, ascunde incinte sacre, sanctuare tăiate din andezit, cetăţi din blocuri de calcar fasonate şi îmbinate perfect, după tehnici misterioase, podoabe din aur şi argint.

De la aceste incinte pleacă mai multe tuneluri spre munţii din apropiere, unele, prăbuşite parţial, iar un singur tunel ajunge la sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia.

Bogat în aur acest oraş îngropat este o adevărată comoară asupra căreia arheologii sunt reţinuţi în declaraţii. Tot ceea ce se cunoaşte este faptul că specialiştii români au întocmit nişte planuri de detaliu cu siturile subterane nedecopertate, pe care le-au strâns într-un dosar trimis Ministerului Culturii şi Cultelor.

Conform datelor din studiu, mega-aşezarea regilor daci este situată pe masivul Şureanu, munte care coboară către est, nord şi vest în Podişul Transilvaniei, între râurile Sebeş şi Ştrei.

„La început ne-am întrebat cum a fost posibil ca timp de cinci ani dacii să poată ţine piept asaltului unei armate uriaşe, bine înzestrate, cum era cea a romanilor. Răspunsul l-am găsit la faţa locului: folosirea eficientă a terenului printr-un complex militaro-civil. Dacii au construit, în primul rând, la poalele muntelui, în nord şi vest, un zid de apărare foarte lung, deoarece sistemul era cel mai vulnerabil în acea direcţie. Fiecare terasă, cu lăţimi diferite, era apărată de ziduri. Pe culmi au fost construite una sau mai multe cetăţi fortificate, de diferite dimensiuni. S-a mers până acolo încât fiecare cvartal al unei aglomeraţii urbane mai mari era la rândul lui apărat de un zid propriu. Totul pe o suprafaţă de aproximativ 200 de kilometri pătraţi. Întreaga zonă este acoperită de un păienjeniş de drumuri antice construite foarte interesant”, declara unul dintre arheologi, punând în evidenţă complexitatea acestui oraş subteran.

Recomandari