O nouă păcăleală sau reformă? Ce vrea Marcel Ciolacu să facă din PSD

Noul lider PSD, venit și el din negura anilor `90, cu trecut și conexiuni sulfuroase, a făcut în câteva luni câțiva pași mari în direcția corectă, greu de conceput până mai ieri în partidul baronilor și al grupurilor infracționale organizate, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă pe G4Media.ro.
Marcel Ciolacu a oprit măcelărirea legilor justiției în Parlamentul aflat încă sub controlul său. Pentru partidul a cărui miză majoră a fost mereu anihilarea anchetelor și obținerea impunității pentru furtul din bani publici nu e puțin lucru.
A refuzat alianța la locale cu Dan Voiculescu, Călin Popescu Tăriceanu, Gabriel Oprea și Victor Ponta. Gabriela Firea i-a și reproșat voalat că a lăsat-o singură în lupta pentru București. Aici să zicem că ar fi avut și intersul personal de a nu-și ajuta un rival intern să crească, dar prețul plătit este imens: pierderea Capitalei.
Ciolacu i-a îndepărtat apoi pe aproape toți oamenii lui Dragnea, dar i-a primit bucuros pe oportuniști gen Olguța Vasilescu și Claudiu Manda în echipa sa. Dar este un fapt, o realitate că numeroase alte personaje sinistre precum Carmen Dan, Viorica Dăncilă, Eugen Nicolicea, Șerban Nicolae, Florin Iordache sau Liviu Pleșoianu nu se mai regăsesc pe listele PSD pe locuri eligibile.
Toți acești soldăței credicioși ai unui infractor aflat azi la închisoare, evacuați din prim planul vieții politice, au făcut mult rău României. În fine, a reușit să evacueze din Consiliul General și echipa dinozaurilor pusă pe liste de Firea, cu Mitică Dragomir, Petre Roman și Anghel Iordănescu jucând pe post de tinere speranțe.
Ciolacu a defilat în schimb, joi, la braț cu medicul Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății. Este prima achiziție nouă a PSD, care rupe tradiția impostorilor și analfabeților funcționali propulsați în poziții cheie din partid.
A arătat foarte straniu Rafila, vorbind coerent, cu subiect și predicat, fără onomatopee sau dezacorduri stânjenitoare, așa cum ne-au obișnuit majoritatea personajelor plimbate prin sediul de la Kiseleff sub titulatura pompoasă de oameni politici.
Sigur că Marcel Ciolacu dorește să marcheze cu Alexandru Rafila ruperea simbolică de trecutul recent, marcat de o contraselecție fără precedent în istoria partidului, și revenirea la normalitate. Dar până acolo mai are de parcurs o distanță uriașă.
Cu toate aceste gesturi reformiste și fapte de netăgăduit, PSD se confruntă cu o mare problemă de credibilitate. Ea nu va putea fi rezolvată prin câteva gesturi cosmetice. Nimeni nu crede azi că PSD se schimbă în mod real sau că se poate schimba cu adevărat. Am mai văzut trucaje similare și în 2016, când Liviu Dragnea a câștigat alegerile cu o campanie pozitivă, atipică pentru PSD, iar apoi a venit urgia peste România.
Toată lumea bănuiește că în spatele unor figuri onorabile, Rafila Dâncu sau alții, se vor tupila din nou, în tăcere, armate de personaje dubioase așteptând prilejul să dea din nou atacul la resurse în stilul binecunoscut. Până la urmă, marea armată de baroni locali, primari și consilieri județeni, adică grosul acestui partid, este acolo, la locul ei, neschimbată.
Cu alte cuvinte, pe lângă marile acțiuni de imagine, pe lângă scamatoriile mediatice, schimbarea reală se vede pe teme importante, în momente cheie. Va trebui să cântărim cu atenție, om cu om, să vedem cine sunt noile propuneri pentru Parlament de pe locurile eligibile. Acolo vom afla mai multe despre adevăratele intenții ale lui Ciolacu.
Apoi, avem deja destule semnale că PSD a rămas un pericol cert pentru economie. Ciolacu și ai lui n-au dat un milimetru înapoi de la acțiunea nesăbuită a creșterii pensiilor cu 40 la sută, ba mai mult au plusat în Parlament cu 20% la salariile profesorilor în plină criză economică.
Așa cum măcelărirea justiției a pus în pericol mortal statul de drept în epoca Dragnea, mascacrarea bugetului cu populisme amenință să scufunde România într-o criză de proporții în epoca Ciolacu, aflat la comandă în Parlament.
Să nu uităm apoi cinismul abisal cu care același PSD, condus de Marcel Ciolacu, a exploatat fricile populației în plină epidmiei, a alimentat curentele conspiraționiste în prima fază și a subminat în Parlament toate măsurile adoptate de Guvern incitând publicul la nerespectarea lor.
Acum, când situația s-a agravat în România și în Europa, PSD a schimbat foaia fără mari scrupule, dintr-un calcul politic la fel de meschin: amânarea alegerilor i-ar folosi pentru a câștiga timp și voturi. Rezultatul alegerilor locale, oricât s-ar strădui Ciolacu să-l prezinte drept o mare victorie, este foarte prost pentru PSD.
La votul politic, cel pentru Consilii Județene unde s-a votat partidul, nu omul, PSD a luat 22,8%, față de 31,7% PNL. E adevărat că partidul stă ceva mai bine la primării și consilii locale, dar acolo este meritul primarilor pe persoană fizică, nu al partidului. Măsurătoarea politică relevantă se vede la CJ-uri, iar aici PSD a scos un scor foarte slab, mult sub potențialul partidului.
La votul pentru Consilii Județene, PSD a înregistrat o prăbușire față de rezultatele din 2016, când a obținut 37,58% iar PNL a luat 31,93%, adică tot atât cât are azi. Sigur, partidul a plătit din greu corupția, aroganța, discursul anti-occidental virulent și contraselecția valorilor din epoca Dragnea.
Pe de altă parte, dacă mai reformează mult PSD-ul, Ciolacu riscă să-l ducă sub 20%. Grosul alegătorilor PSD votează cu personaje de tip Olguța sau Arsene, nu cu Rafila. Acesta din urmă poate fi un bun ministru al Sănătății, candidat la funcția de premier sau la orice altă funcție executivă, dar e greu de imaginat că va seduce armate de pensionari, de asistați, populația rurală etc. Acolo funcționează cu totul și cu totul alte metode.
Marcel Ciolacu și liderii PSD  știu că populismul economic extrem, discursul naționalist izolaționist și anti-occidental, conspiraționismul, anti-maghiarismul sunt tot atâtea arme interzise cu care au câștigat voturi ușor de câte ori partidul s-a aflat în dificultate.
Ce ne garantează azi că nu vor apela din nou la ele, cu tot fardul gros pe care noua conducere îl toarnă peste fața partidului în speranța că va păcăli încă o dată alegătorii? De unde știm că PSD nu va reveni la obiceiurile sale rele când va simți că are din nou șanse să pună mâna pe putere? Chiar își imaginează cineva că rețelele de corupție din teritoriu s-au dezmembrat peste noapte?
Sigur, Marcel Ciolacu trebuit creditat, încurajat pentru gesturile corecte și înțeles cât de dificil de făcut este orice gest reformist, cât de mic, într-un partid fosilizat în rele ca PSD.
Dar este nevoie de mult timp și de numeroși alți pași în direcția corectă pentru a verifica dacă PSD se poate schimba cu adevărat. Iar miza majoră a schimbării va fi transformarea partidului într-unul inofensiv, care nu mai reprezintă un pericol permanent pentru democrație, justiție, stat de drept și nu aruncă totul în aer atunci când ajunge la putere.

Loading...

Recomandari

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. AcceptRead More