Lucian Mandruta vine cu o poveste de acum 10 ani in care un cunoscut i sa plans ca sotia nu se poate angaja in sistemul medical romanesc. Urmariti povestea pana la capat

Acum 10 ani, un cunoscut de-ai mei, francez detasat cu serviciul in Romania, mi s-a plans la o bere:

„Nu stiu care sunt criteriile la voi aici, da’ nevasta-mea, care a facut medicina la Paris, nu se poate angaja la voi la spital!”

Citeste si:

„Cum adica nu se poate angaja?”

„Da. E medic francez, lucreaza la Salpetrierre (unul dintre cele mai bune spitale din Paris), a venit aici cu mine si, cand sa-si ia slujba, i se cer un milion de acte. Nu i se recunoaste diploma franceza, daca poti sa-ti imaginezi!”

Eu am tacut atunci, ca mi-a fost jena sa-i spun francezului ca probabil femeia nu stia – si cred ca nici nu vroia – sa dea spaga.

Bun, poveste lunga. A durat UN AN pana cand doctorita frantuzoaica, super-buna in meseria ei, sa poata profesa in Romania. A, sa nu uit: stia si limba! Deci nu asta era motivul intarzierii.

Citește și:

O a doua poveste e mai recenta: o tanara doctorita imi povesteste ca din momentul in care facultatea i-a eliberat diploma si pana la cel in care a putut sa ia PRIMUL SALARIU ca medic, a durat nici mai mult nici ma putin de NOUA LUNI.

Acelasi lucru: birocratia.

Italianul cu 8 clase s-a descurcat intr-o luna si ceva.

Pai sa nu va luam cu parul, bai, astia care va pretindeti functionari ai statului roman in slujba binelui public?

Citește și:

Nu, sa nu va luam. Ca eu nu cred in violenta.

Da’ nici ca sunteti cinstiti nu pot sa cred!