Judecatorii CEDO au transmis Romaniei un set de patru intrebari referitoare la modul in care Laura Codruta Kovesi a fost revocata din functia de sefa a DNA. Intrebarile au fost primite de Guvern in 30 ianuarie, insa Tudorel Toader nu a suflat nicio vorba.

CEDO incearca sa stabileasca in ce masura fosta sefa a DNA a avut dreptul la un proces echitabil in ce priveste revocarea sa din functie. Cele patru intrbari au fost facute publice luni pe site-ul institutiei, informeaza jurnalistii de la g4media.ro.

Iata cele patru intrebari:

Citeste si:

  1. Este articolul 6 paragraful 1 (dreptul la un proces echitabil) din Conventie este aplicabil din perspectiva civila in prezentul caz?
  2. Daca da, a avut petentul acces la justitie pentru a stabili in ce masura au fost respectate drepturile si obligatiile civile in legatura cu demiterea ei din functia de sef DNA, in acord cu articolul 6 paragraful 1.
  3. In lumina faptului ca reclamanta sustine ca demiterea ei a fost rezultatul punctelor de vedere exprimate public in timpul mandatului, a existat vreo incalcare a dreptului ei la libera exprimare, in acord cu prevederile Articolului 10 paragraful 1 din Conventie? Daca da, aceasta interferenta este reglementata in lege si in acord cu termenii Articolului 10 paragraful 2?
  4. A avut reclamanta la dispozitie acces la o cale de atac interna pentru a-si rezolva problemele prezentate in contestatie, asa cum prevede Articolul 13 din Conventie?

Laura Codruta Kovesi: „Doresc stoparea ingenuncherii procurorilor”

Fostul procuror-sef al DNA Laura Codruta Kovesi a declarat, in 9 ianuarie, ca plangerea pe care a depus-o la CEDO reprezinta „o chestiune de principiu”, precizand ca doreste „stoparea ingenuncherii procurorilor”.

„Nu este vorba despre bani. Prin cererea pe care am facut-o nu am solicitat plata unor despagubiri, ci vorbim de o chestiune de principiu. Am solicitat CEDO sa constate ca mi-au fost incalcate, in aceasta procedura de revocare, anumite drepturi fundamentale: dreptul la un proces echitabil, dreptul la aparare, dreptul la un recurs efectiv. Practic, ce s-a intamplat?

Intr-o procedura in care eu nu eram parte si va reamintesc Curtea Constitutionala a avut spre judecare un potential conflict, pe de o parte intre Guvernul Romaniei si presedintele Romaniei, intre ministrul Justitiei si presedinte pe de alta parte, eu nu am fost citata, nu am avut dreptul sa imi fac aparare, nu am avut posibilitatea sa intervin in proces. Mi s-a aplicat o procedura a revocarii de catre Curtea Constitutionala, cu toate ca, in Legea Curtii Constitutionale, aceasta atributie de revocare sau de sanctionare a procurorilor cu functii de conducere nu este prevazuta.

Deci, este o chestiune de principiu. Mai mult decat atat, a fost o decizie definitiva, ea nu poate fi atacata. Orice cetatean al acestei tari, care este supus unei proceduri prin care este sanctionat disciplinar sau este revocat din functie, are dreptul sa conteste aceasta masura. Or, decizia CCR a fost definitiva fara drept de a fi contestata si astfel am apreciat ca mi s-a incalcat dreptul la un recurs efectiv. Este o chestiune de principiu”, a declarat Laura Codruta Kovesi, la intrarea in sediul Parchetului General.

Citește și: