LOVITURĂ DE PROPORŢII în această dimineaţă. Klaus Iohannis, SCOS DIN JOC definitiv. ANUNŢUL BOMBĂ făcut de ministrul Justiţiei

0 30

Preşedintele României nu va mai numi şefii DNA, DIICOT şi Parchetului General, aşa cum era până acum. Numirile vor fi făcute de CSM, la propunerea ministrului Justiţiei. Modificarea apare în în proiectul de modificare a legilor justiţiei, prezentat astăzi de ministrul Tudorel Toader. MJ propune, totodată, ca candatele de conducere ale şefilor de parchete – DNA, DIICOT, PG – sau instanţe judecătoreşti vor fi majorate de la trei la patru ani, mandatele actuale nefiind afectate de această iniţiativă, a declarat, marţi, Tudorel Toader, în cadrul conferinţei în care a prezentat modificările propuse pentru legile justiţiei.

Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a prezentat, miercuri, proiectul de modificare a Legilor justiţiei, vizate fiind actele normative 303,304 şi 317 din 2014. Modificări esenţiale au fost anunţate în cazul mandatelor de conducere din justiţie, instanţe şi parchete, unde mandatele vor fi majorate de la 3 la 4 ani, şi în cazul numirilor în funcţiile de conducere. Judecătorii de la Înalta Curte vor fi numiţi în continuare de Preşedintele României, la propunerea secţiei de judecători a CSM şi nu a plenului Consiliului. În schimb, preşedintele este scos din procedura de numire a şefilor de Parchete, care vor fi numiţi de secţia de procurori a CSM, la propunerea ministrului.

„Procedura de numire în funcţiile de conducere de la ICCJ, parţial se păstrează, parţial se modifică. Preşedinte ICCJ se numeşte de preşedinte, propunerea să nu o mai facă plenul CSM, ci secţia de judecători. Procedura de numire la Ministerul Public – PG, DNA, DIICOT, să decidă secţia de procurori din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiţiei. Ce apare modificat aici, faptul că decide secţia pentru procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiţiei. MCV recomandă o procedură transparentă, neamestecul factorului politic. Se va spune, de ce preşedintele ICCJ e numit de preşedintele Republicii şi procurorii şefi de CSM? Răspunsul derivă din statulul special: procurorii sunt subordonaţi ierarhic, judecătorii nu. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovabilitate. Procurorii, spune articolul 138 din Constituţie, îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, la judecători nu există o asemenea prevedere”, a spus Tudorel Toader.

Modificarea vizează legea 303 privind statutul procurorilor şi judecătorilor. În momentul de faţă, articolul 54 prevede că:

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”

În cazul judecătorilor, articolul 53 din actuala lege prevede:

„Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la aceasta instanţă cel puţin 2 ani”

Recomandari