Desemnarea în funcția de procuror-șef european a unei personalități venite din fostul bloc comunist din Europa de Est, susținută de juriști competenți, ireproșabilă și selectată din rândul a 22 de state europene, ar arăta atașamentul Uniunii Europene față de statul de drept, scriu jurnaliștii de la Le Monde. Aceștia notează că Jean-François Bohnert, francezul care o concurează pe Kovesi, are câteva calități necesare postului, dar subliniază că fosta șefă DNA este cea mai potrivită pentru a conduce Parchetul european.

”Și dacă va fi ea? Și dacă primul român care va ocupa o funcție importantă în Uniunea Europeană va fi o româncă? Laura Codruta Kövesi este în cărți pentru a conduce parchetul european, care ar urma să își înceapă activitatea până la sfârșitul anului 2020. Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, procurorul șef european va avea puterea de a superviza anchete privind fraude cu fonduri europene în statele UE care au aderat la această inițiativă”, notează jurnaliștii francezi, într-un editorial.

Această mică revoluție se anunță sensibilă din punct de vedere politic, în condițiile în care cel puțin trei lideri europeni sau membrii ai anturajului lor -Viktor Orban în Ungaria sau Andrej Babis în Cehia sau Liviu Dragnea în România- sunt implicați în prezent în anchete privind fraude cu bani europeni, mai semnalează Le Monde. Asta în condițiile în care justiția din statele respective este pusă sub presiune- spre exemplu, Ungaria și Polonia au refuzat să adere la inițiativa de înființare a Parchetului european.

Citeste si:

Cotidianul francez mai notează că, după o procedură riguroasă de selecție, la începutul lunii februarie, Kövesi a fost desemnată de către o comisie de experți ca fiind candidatul favorit pentru această funcție. La cei 45 de ani, Laura Codruța Kövesi are o carieră impresionantă: procuror general la 33 de ani și, din 2013, șefă a Direcției Naționale Anticorupție. Într-o țară dominată de corupție, ea a reușit să determine trimiterea în judecată și condamnarea mai multor politicieni, inclusiv demnitari de rang înalt, printre care și un fost premier.

După ani de imunitate, politicienii au prins teamă de justiție. În acest context, Kovesi a devenit ținta partidului social-democrat aflat la guvernare. Liderul formațiunii, Liviu Dragnea, condamnat pentru fraudă electorală și deturnare de bani publici, anchetat pentru fraudă cu fonduri europene, nu a putut ocupa funcția de premier din cauza sentințelor. Ca urmare a atacurilor PSD și în ciuda popularității sale, Kovesi a fost forțată să plece din fruntea DNA, dar a dovedit capacitatea sa de a rezista obținând sprijinul deputaților europeni, miercuri, pe 27 februarie.

Ziariștii notează că Laura Codruța Kovesi este concurată de francezul Jean-François Bohnert, experiența și angajamentul său european fiind deopotrivă de netăgăduit. El este poliglot, în timp ce Kovesi a vorbit engleză cu ezitări. El este familiarizat cu instituțiile europene, în timp ce contracandidata sa cunoaște în principal sistemul juridic românesc. El este prudent și măsurat, în timp ce Kovesi s-a lansat uneori în comentarii excesive. El este susținut puternic de diplomația franceză, în timp ce ea se confruntă cu o campanie de denigrare eficace din partea propriului guvern.

Cu toate acestea, într-o vreme în care putem observa o derivă îngrijorătoare în mai multe state din Europa Centrală, viitorul procuror șef european va avea principala atribuție aceea de a ancheta modul în care sunt utilizate fondurile europene și de a eviat detrunarea lor pentru îmbogățirea liderilor politici. ”Valoarea politică a acestei funcții este importantă. Desemnarea în funcția de procuror-șef european a unei personalități venite din fostul bloc comunist din Europa de Est, susținută de juriști competenți, ireproșabilă și selectată din rândul a 22 de state europene, ar arăta atașamentul Uniunii Europene față de statul de drept”

Citește și: