Ion Cristoiu, interviu cu Vasile Astărăstoae: Masca îţi dă un sentiment de siguranţă şi nu îţi iei celelalte măsuri. Măsura termoscanării este total inutilă din punct de vedere practic

Profesorul Vasile Astărăstoae afirmă într-un interviu acordat jurnalistului şi publicistului Ion Cristoiu că în Europa de Est, inclusiv în România, a circulat o tulpină mai puţin patogenă a coronavirusului, iar multe dintre măsurile luate în starea de urgenţă şi după nu au făcut decât să creeze un balamuc inutil, provocând disconfort şi iritare în rândul oamenilor.. Prezentam integral textul publicat pe cristoiublog.ro:

„Aşa cum am arătat în ediţia anterioară a Gîndurilor lui Cristoiu, duminică, 24 mai 2020, invitatul dialogurilor în direct de pe cristoiuTv a fost profesor doctor Vasile Astărăstoae. Am prezentat în comentariu principalul motiv al invitări.

Vasile Astărăstoae e una dintre puţinele personalităţi ale scenei publice naţionale care a cutezat să semnaleze pericolul întruchipat de isteria globală provocată de Coronavirus. Încă din 24 februarie 2020 domnia sa a lansat un avertisment dramatic despre aberaţiile pe care le putea naşte, sub dictatura OMS, transpunerea mecanică în lumea democratică a soluţiilor dictatoriale aplicate de China în lupta cu Coronavirus. Am ţinut să am un dialog cu domnul profesor şi pentru că pînă acum maşinăria de propagandă a oficialităţilor a căutat să minimalizeze punctele sale de vedere îndrăzneţe, dar ştiinţifice, exilîndu-le în zona de margine a teoriilor conspiraţiei. A rezultat un interviu de o oră şi douăzeci de minute, cu 20 de minute peste timpul pe care-l rezerv de obicei interviurilor la cristoiuTv. Am fost îmboldit să nu opresc interviul la hotarul unei ore şi pentru că telespectatorii, avînd înlesnirea de a comenta în direct, au fost unanimi în a-l declara interesant. Se înţelege că în transcriere interviul e uriaş chiar şi pentru teritoriul on line. Cum însă cred că acest interviu trebuie să rămână şi în varianta scrisă, ca o dovadă peste timp că şi în România au fost personalităţi care au dibuit că e ceva în neregulă în tot ce s-a întîmplat în Lume în ultimele trei luni, am decis să-l publicăm în două părţi. La transcriere am făcut modificările cerute de trecerea de la formula orală la cea scrisă. Intertitlurile şi titlul ne aparţin.

Ion Cristoiu: În această seară avem un interviu de excepţie cu domnul prof. dr. Vasile Astărăstoae. Domnia sa a fost, încă din februarie, din 24 februarie, în prima linie a bătăliei pentru păstrarea bunului simţ şi raţiunii în această luptă cu coronavirusul, în această panică, eu o numesc psihoză, numită coronavirus. Domnia sa a scris mult pe Facebook, a intervenit la unele televiziuni. Am posibilitatea acum să aflu şi eu nişte lucruri şi să am un dialog mai ştiinţific, deoarece şi eu sînt adeptul tezei că s-a exagerat, însă cred că trebuie demonstrat din punct de vedere ştiinţific. Domnul profesor nu este nici prezicător, nici vrăjitor, cum ar crede unii, şi cum unii au scris, este profesor universitar doctor, un specialist în etica medicinei.

Acest microorganism de dimensiunile nanoparticulelor n-a fost altceva decît o hîrtie de turnesol care a arătat fragilitatea neurotică a omului contemporan

Vasile Astărăstoae: Da.

Ion Cristoiu: Aşa se şi explică punctele domniei sale de vedere. Am aici, există şi posibilitatea să intraţi în direct, aştept şi întrebările telespectatorilor, în limita posibilităţilor vom pune şi întrebările dumneavoastră. Domnule profesor, începem prin a reaminti că era 24 februarie.

Vasile Astărăstoae: Pe 23 am scris textul, pe 24 l-am publicat.

Ion Cristoiu: Februarie. Şi spuneţi: „Nici în cele mai sumbre scenarii nu puteam să-mi imaginez vreuna ca asta” şi atrăgeaţi atenţia asupra pericolului întruchipat de dictatura specialiştilor şi de luarea unor măsuri în lupta împotriva coronavirus care să încalce drepturile omului.

Vă întreb, suntem acum după 1 mai, în toată Europa, aţi văzut, e aşa un urgan al măsurilor de relaxare. Vă confirmă ceea ce se întîmplă acum în Europa, mai puţin în România, că noi sîntem mai prudenţi, ipotezele dumneavoastră încă din februarie?

Vasile Astărăstoae: În februarie, în primul rînd, ce-am spus? Am spus să nu intrăm în panică. Cînd urmăream ceea ce se întîmpla în celelalte ţări am văzut un adevărat haos, mai ales în ţările să spunem vestice, occidentale, civilizate, cum le spunem noi, un adevărat haos, care nu decurgea din această boală. Mai ales în modul foarte antiliberal care aducea în prim plan fantoma ordinii pierdute şi regăsite, populaţia speriată aştepta să vină cineva să facă ordine. Şi atunci, din cauza fricii, cetăţenii, ca să se simtă protejaţi, au acceptat limitarea sau suspendarea drepturilor lor, un lucru foarte grav. Asta dovedeşte însă şi faptul că ştiinţa, civilizaţia au dat un sentiment de siguranţă oamenilor, au făcut din ştiinţă un idol şi, în condiţiile astea, în momentul în care a apărut un mic nou membru al biotopului nostru, un membru – şi viaţa a dovedit că nu este nici atît de periculos, nu are nici contagiozitatea care se aştepta atunci, dintr-o dată lumea a abandonat totul, a preferat să se baricadeze în casă, să se atomizeze, să uite că, de fapt, omul este o fiinţă socială, să se interconecteze, să dea dovadă de solidaritate din vorbe, nu şi din fapte. Toate aceste lucruri m-au îngrijorat şi atunci am scris o notiţă în care am spus să nu intre lumea în panică, pentru că da, este epidemie, nu este prima epidemie, este o pandemie, nu este prima pandemie din acest secol şi nici din secolul trecut şi atunci încet, încet trebuie să ne luăm măsuri de precauţie, dar să nu începem pe această paranoie. De fapt, acest microorganism de dimensiunile nanoparticulelor n-a fost altceva decît o hîrtie de turnesol care a arătat fragilitatea neurotică a omului contemporan. S-a dezvoltat o adevărată psihopatologie determinată de frică şi, în acelaşi timp, o paranoie, boală psihică, din partea celor care trebuiau să gestioneze cu calm şi cu raţiune această epidemie. În momentul de faţă unde ne aflăm? Ne aflăm pe panta descendentă a pandemiei, ea se va muta, cum se mută toate virusurile respiratorii care fac epidemii, au un ciclu, în perioada asta în emisfera nordică, se va muta în emisfera sudică şi vedem care este rezultatul. Nu este atît de catastrofal cum îl vedem la televizor sau cum spun toate prompteristele cînd le auzi că spun „virusul ucigaş”. Orice virus este ucigaş, dacă dă o patologie orice virus este ucigaş. Şi virusul gripal este ucigaş, şi HIV/SIDA este ucigaş, dar nu trebuie să intrăm în panică. În acest moment, în lume există cinci milioane patrusute de cazuri confirmate, am verificat înainte de a intra în emisiune. Din aceste cinci milioane de cazuri, mai bine zis infectate, pentru că 90% sînt asimptomatice, n-au nici un simptom. Ca să spunem aşa, sînt purtători ai virusului. În rest, pînă la 95% la sută sînt cazuri uşoare, 3% sînt cazuri medii şi 2% sînt cazuri critice, grave. Iar mortalitatea din acest virus este mult mai mică decît a fost ea prognozată. În acest moment, pe panta descendentă a pandemiei virusul reprezintă 0,4% din mortalitatea generală. Gândiţi-vă, sînt 340.000 de decese în toată lumea. Grosul, într-adevăr, este în Vestul Europei şi în Statele Unite ale Americii. Iar aceste 340.000 reprezintă 0,4% din mortalitate în general. Chiar acum 6 zile, New York Times a prezentat o schemă în care a arătat cu cît a crescut mortalitatea generală odată cu venirea virusului. Şi mortalitatea generală a crescut cu 0,1%. Adică, în aceste luni în ţările, nu au mai făcut şi ţările din Estul Europei, în ţările din Vestul Europei, Statele Unite şi în Marea Britanie au crescut cu 1%. Acum au coborît şi sînt sub mortalitatea care era în anii trecuţi în această perioadă. Deci, este un nou virus despre care ştim foarte puţine în prezent, dar ştim un singur lucru: nu a fost atît de contagios, cum s-a precizat, şi nu a fost atît de periculos cum s-a estimat. Imperial College a făcut estimările în felul următor: în prima etapă, a spus că în Marea Britanie vor fi două milioane morţi din cauza coronavirusului. Era o estimare. După care a coborît-o şi-a spus că vor fi 200.000. Acum două săptămîni a coborît şi a spus că vor fi 30.000. Nu ştiu cînd o să ajungă să vadă în final care din aceste estimări sînt corecte. De aceea lumea nu trebuie să intre în panică. Trebuie să-şi ia măsuri, dar măsurile nu trebuie să fie absurde şi trebuie să fie suportabile. Măsurile trebuie să fie proporţionale cu gravitatea. Nu tragi cu un tun sau cu o rachetă într-un stol de vrăbii care stau pe o casă, că distrugi casa. La noi, ceea ce am văzut este de domeniul absurdului. Am văzut, la început, că este o simplă gripă, de zece ori mai puţin periculoasă decît gripa, după care am trecut în Apocalipsă. Ce se va întîmpla? Pe baza acestora s-au luat nişte măsuri care n-au ţinut cont de esenţa medicinei publice şi a medicinei preventive. Pentru că noi spunem sănătatea înseamnă absenţa bolii, aşa spune toată lumea. Nu este. Definiţia sănătăţii este bunăstare. Bunăstare fizică, psihică, economică, socială, culturală şi spirituală. În momentul în care iei nişte măsuri pentru a proteja sănătatea trebuie să protejezi toţi aceşti parametri. Dacă nu-i protejezi pe toţi poţi să faci mai mult rău decît bine.

Şi sînt nişte măsuri. Sînt unele măsuri corecte, cum v-am zis: izolarea focarelor, nu carantina, deoarece carantina, de cînd s-a înfiinţat, n-a avut nici un succes niciodată, urmărirea traseului virusului încît să poţi să-l controlezi, că neavînd nici un tratament nu poţi să-l opreşti, dar să-i urmăreşti traseul, să-l limitezi în aşa fel încît să nu fie o infecţie comunitară, încît să nu poţi face faţă. În primul rînd, igiena, spălarea pe mîini şi săpunul. Săpunul s-a dovedit la acest virus a fi cel mai bun medicament. Şi, bineînţeles, în anumite situaţii să porţi mască. Pentru că, cine spune că masca te protejează s-ar putea să facă mai mult rău. De exemplu persoane ca mine, care au o anumită vîrstă şi au un grad de insuficienţă respiratorie cronică, nu pot să poarte masca foarte mult. 10-15 minute, hai să spunem 20. Alte persoane pot să o poarte, dar nimeni nu poate să poarte mască opt ore. Cînd am auzit că la locul de muncă trebuie să fii tot timpul cu masca chirurgicală mi-am spus: „Domnule, au uitat medicina?” Eu sînt legist, dar am făcut şi medicină practică pînă a ajunge să fiu profesor de legală şi mi-am spus „Au uitat toată medicina?” Pentru că au închis parcurile. Nu trebuie te plimbi prin parc? Nu trebuie să iei aer curat? Sînt viruşi acolo, adunaţi în parc, şi de aia trebuie să închidem? Distanţarea fizică, eu resping termenul de distanţare socială, deşi din obişnuinţă, pentru că mi l-au băgat în cap tot timpul, l-am folosit fără să-mi dau seama. Distanţarea socială este foarte gravă dacă o accepţi. Şi în măsuri, de exemplu, cînd a început nebunia toţi medicii infecţionişti şi toţi medicii epidemiologi, care şi aşa sînt puţini, noi avem în ţară vreo 130 de medici epidemiologi mari şi laţi, au fost trimişi în vamă. Ce să facă în vamă? Să ia temperatură? Temperatura poate să o ia oricine, am văzut acum că şi paznicii pot.

Relaxarea este tot mai accentuată din cauza presiunii publicului

Ion Cristoiu: Domnule profesor să revenim. Noi constatăm acum în Europa, repet, mai puţin în România, un uragan al relaxării. Sînteţi de acord?

Vasile Astărăstoae: Da.

Ion Cristoiu: Această tendinţă, schimbarea agendei publice îşi are cauza în realitatea că pericolul reprezentat de virus s-a diminuat sau în presiunea economică? E foarte important de ştiut.

Vasile Astărăstoae: În primul rînd, presiunea virusului s-a diminuat. Am spus, ca orice epidemie respiratorie, cu virus respirator se va muta în emisfera sudică. Aşa s-a întîmplat la toate pandemiile, nu văd de ce aici s-ar întîmpla altfel, că nu a apărut unul, un virus deosebit. În al doilea rînd, vedeţi că relaxarea este tot mai accentuată din cauza presiunii publicului. Oamenii, cînd s-au văzut două luni de zile închişi în casă, nu mai vorbim de sănătate, de bunăstare psihică, şi cînd au văzut care este realitatea, cînd au văzut că cifrele au fost umflate pentru a se justifica măsurile luate, oamenii au cerut acest lucru şi, bineînţeles, că şi aspectele economice. Pentru că, vedeţi Germania care a avut într-o lună de zile 10 milioane de şomeri, noi avem un milion de şomeri, şomaj tehnic, şomaj adevărat, dar să vedem cîţi din şomajul tehnic vor mai fi primiţi înapoi. Noi ne-am închis toată industria hotelieră, turism ş.a.m.d., deşi, avînd experienţa celorlalte ţări, puteam s-o păstrăm la un anumit nivel, mai scăzut. Şi în condiţiile astea, presiunea care a fost, şi aţi văzut a fost o izbucnire şi acum deşi Germania n-a avut niciodată stare de urgenţă, a avut recomandări şi fiecare land s-a descurcat. Totuşi, vedeţi că în Germania este cel mai mare protest împotriva acestor măsuri şi, deşi doamna Merkel n-ar fi dorit, a făcut, toată relaxarea a plecat de jos. Vreau să vă spun că au fost unele state care nu au luat măsurile corecte. Nu vorbim de Suedia, că de Suedia ştie toată lumea. Nu vorbim, de exemplu, de Extremul Orient, de Taiwan, iar din Europa de Slovacia, care, atenţie, de opt zile nu mai are nici un caz raportat, deces nu mari are de 14 zile. Vorbim de Cehia.

Ion Cristoiu: Iertaţi-mă, la Slovacia cum se explică? E un paradox?

Vasile Astărăstoae: Dacă vă uitaţi în Estul Europei este o altă particularitate faţă de Vestul Europei. Şi contagiozitatea a fost foarte scăzută, şi mortalitatea. Explicaţia cea mai probabilă pe care văd că şi Insitutul Cantacuzino a lansat-o este că la noi, în Estul Europei, a circulat o altă tulpină. În momentul de faţă sînt identificate 6 tulpini ale acestui virus. În Vestul Europei a circulat alta. Atunci, în Estul Europei a circulat o tulpină mai puţin patogenă, deci mai puţin gravă, şi în condiţiile astea, bineînţeles că nu au apărut astfel de lucruri.

Ion Cristoiu: Dar totuşi, din punct de vedere ştiinţific, cum se explică? Alexandru Beleavski, corespondentul România Actualităţi, îmi spunea că ruşii susţin că la ei a venit, nu tulpina din China, ci tulpina din Italia. Cum se explică aceste diferite tulpini? Nu e una care a pornit din China în toată lumea?

Vasile Astărăstoae: Una care a pornit, dar care suferă mutaţii pe parcurs. Şi atunci se divide, pot să fie cinci, zece. Asta este şi cauza pentru care, după opinia mea, niciodată nu va apărea un vaccin pentru Covid 19. Nu va apărea din cauza acestei versatilităţi. Deci ea se schimbă, poate să-i crească patogenitatea, dar aici s-a văzut că i-a scăzut patogenitatea.

Ion Cristoiu: De ce a scăzut domnule profesor? Ne-a ajutat Dumnezeu pe noi, ăştia din Est?

Vasile Astărăstoae: Nu, i-a ajutat pe cei din Italia. Că la noi a venit o tulpină din Italia, s-a modificat puţin pe parcurs. Dar pe cei din Italia i-a ajutat. Pentru că, vedeţi, tot tam-tam-ul care s-a făcut în Italia şi toată lumea a spus „Ce se întîmplă în Italia?”, acum, încet, încet se dezvăluie. A fost o decizie a acestui colhoz, care se cheamă OMS, condus în momentul de faţă de un marxist etiopian, care este chiar acuzat de crime împotriva umanităţii şi care a avut o foarte bună relaţie cu China. A fost o indicaţie în care s-a spus să nu se facă necropsii la aceste cazuri. Şi atunci, toate cazurile, decesele din perioada aia, şi care au fost testate, şi care a ieşit testul pozitiv, uneori şi după moarte, deci care n-au avut simptome de Covid, toate au fost raportate Covid. Şi atunci, şi cu o presiune mediatică, dacă vă aduceţi aminte sicriile care erau arătate în Italia şi care s-au dovedit că erau de fapt de la Lampedusa, de la scufundarea acelui feribot acum 10 ani de zile, au făcut o impresie şi toată lumea a spus „În Italia este un virus care omoară şi a venit şi la noi, că a venit diaspora acasă, şi ne-a infectat pe noi”. Ca şi cum, dacă nu veneau atunci virusul n-ajungea. Pentru că virusul nu circulă cu paşaport. Nu cere paşaport, şi la vamă să-l prezenţi să-i spună „nu te primim în ţară”. El oricum venea. Şi atunci noi trebuia să fim pregătiţi ca să vină. Pentru că, spuneam la început, am scos epidemiologii şi infecţioniştii şi i-am dus la vamă, în loc să-i lăsăm să pregătească circuitele şi spitalele ca să poată primi aceşti bolnavi, şi în acelaşi timp să protejeze personalul. În România unde avem cele mai mari focare? În spitale. Personalul medical, care n-a fost protejat şi-a fost trimis cu mîinile goale să se lupte în această epidemie, şi în locaşurile cu bătrîni. Au fost aglomeraţi bătrînii pentru care nu s-a luat nici o măsură. Aceeaşi greşeală a făcut, şi şi-a cerut scuze, şi ministerul din Suedia că nu s-a ocupat, şi Suedia n-are mortalitatea generală mare dacă scoatem aceşti bătrîni, dar acolo fiind condensat, nefiind lumea pregătită neluînd nişte măsuri, bineînţeles că persoanele în vîrstă, care au şi comorbidităţi au decedat din această cauză. La noi, la fel. Pentru că noi avem o particularitate. Noi am internat, ca să avem la număr şi ca să nu se spună că stau spitalele goale, noi am internat asimptomaticii. Doar Italia a făcut aceeaşi prostie la început. Dar celelalte state nu internează asimptomatici. Nu internează formele uşoare. Le izolează. De ce trebuie, să dau un exemplu, călugării de la mînăstirea Putna, să fie luaţi cu forţa şi duşi în spital. De ce?

Ion Cristoiu: Asta e o ştire. I-au luat de la Putna?

Vasile Astărăstoae: Da, mai demult. I-au luat de acolo şi i-au dus în spitale. Pentru ce? Că au găsit că sînt asimptomatici. Într-o mănăstire în care pot să se izoleze unul de celălalt, că oricum erau închise şi nu veneau turişti. Ăia trebuiau doar supravegheaţi medical şi cui i se agrava starea, îl duceai în spital. În condiţiile astea n-au suferit numai asimptomaticii duşi acolo, au suferit şi alţi bolnavi pentru că, gîndiţi-vă, 60% din paturile din spital n-au mai fost acoperite, 60%. În spitalul din Cîmpina m-am uitat, m-am crucit că n-au ce să facă altceva. Au un pacient 70 de medici şi 200 de cadre medii. Un spital cu 300 de paturi. Deci 299 de paturi n-au fost utilizate pentru persoane care poate chiar aveau nevoie. Pentru că unii au fost daţi afară din spital, alţii s-au speriat şi n-au venit în spital, chiar dacă boala lor cronică li s-a accentuat.

Masca îţi dă un sentiment de siguranţă şi nu îţi iei celelalte măsuri

Ion Cristoiu: Domnule profesor dumneavoastră spuneţi aşa: că la ora actuală măsurile de relaxare din Europa, inclusiv de la noi, mai puţine, se întemeiază pe o scădere a pericolului întruchipat de virus. În aceste condiţii, măsurile luate la noi prin stare de alertă, şi aş vrea să le luăm pe bucăţi, de la măşti la termoscanere, sînt utile luptei în continuare, cu ce a mai rămas din coronavirus sau nu sînt utile. Hai să le luăm pe rînd. Masca ne apără de ce-a mai rămas din coronavirus?

Vasile Astărăstoae: În locurile aglomerate da, masca ne apără, dar în acelaşi timp poate să fie şi primejdioasă. Trebuie utilizată cu raţiune. Luăm măştile chirurgicale, ceea ce aţi văzut în Taiwan sau în alte locuri nu sînt măşti chirurgicale, sînt măşti profesioniste care pot să oprească virusul. Porii măştilor chirurgicale sînt de ordinul micronilor. Particulele virale sînt nanoparticulare, deci ele trec pe acolo fluierînd. Ceea ce face masca însă, pentru că viruşii nu merg singuri, merg pe picătură de salivă, masca opreşte şi-l protejează pe celălalt. Nu te protejează pe tine de nici un fel, dar pe principiul solidarităţii trebuie s-o porţi. Dar nu aşa cum s-a impus, că trebuie s-o poarte toată lumea la serviciu, unde te-oi duce, ba am văzut şi pe unii că şi pe stradă s-o purtăm. Pe stradă poţi să păstrezi distanţa fizică. Distanţa fizică, spălatul pe mîini sînt măsurile care în această perioadă sînt foarte bune. Asta e cu masca, de şaluri şi fulare, de astea să uităm. Dar mai departe, pericolul este, pe de o parte, oricum te poţi infecta, pe de altă parte, îţi dă un sentiment de siguranţă şi nu îţi iei celelalte măsuri. Uiţi să te speli pe mîini, care este cel mai bun, nu este bun nici dezinfectantul să faci dermatite, ci săpunul şi apa. De cîte ori ai ocazia. Da, pune la intrarea şi la ieşirea din magazin săpun şi apă, să se spele lumea. Deci, în orice instituţii săpun şi apă, dacă ai şi dezinfectant e bine, ca să nu cheltuieşti, şi în rest, toată lumea să poarte tot timpul masca, în acest moment, cînd epidemia coboară, este pe pantă descrescătoare, este o absurditate. O chestie care să te mai irite. Persoanelor, care sînt deja iritate, ca oala sub presiune, le mai dai un motiv de iritare. Pentru că, una e să spui că trebuie să o porţi în anumite locuri şi alta e să-i spui cuiva că opt ore la serviciu trebuie să stea cu mască. Deci, asta este foarte clară. Masca profesională, da. Şi respiri mai uşor cu masca profesională. Pentru că noi, care sîntem ochelarişti ce facem, tot timpul îţi abureşte ochelarii?

Ion Cristoiu: Domnule profesor am întrebat şi poate că dumneavoastră puteţi răspunde. Avînd în vedere că masca a devenit acum o unealtă care trebuie să o purtăm toată ziua, nu s-ar putea perfecţiona şi masca? Să o facă mai suportabilă?

Vasile Astărăstoae: Sînt măşti profesionale, pe care le-aţi văzut.

Ion Cristoiu: Noi ce mască purtăm acum în ţară ce avem?

Vasile Astărăstoae: Masca chirurgicală.

Ion Cristoiu: Dumneavoastră spuneţi că este una mai bună cu care poţi să respiri.

Vasile Astărăstoae: Da sînt măşti profesionale, care sînt bune.

Ion Cristoiu: De ce nu le pun în vînzare ăştia?

Vasile Astărăstoae: Pentru că nu se găsesc, pentru că ele se fabrică, e mai complicat procesul de fabricare. Şi măştile care sînt în România nu le controlează nimeni şi nu respectă condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o simplă mască chirurgicală. Face, să spunem într-un atelier manufacturier măşti, dar fără să întrebe care sînt dimensiunile porilor, să meargă la controlul de calitate, să le verifice etc. Şi le pui pe piaţă. Din această cauză au apărut infecţi, pe sentimentul de siguranţă că eu am purtat mască şi de fapt nu a avut efectul respectiv.

Ion Cristoiu: Da e foarte important pentru telespectatori, domnul profesor avertizează că purtarea măştii, pe lîngă incomodităţile, şi chiar problemele, cum spuneaţi, noi cu ochelari ne aburesc tot timpul, este şi sentimentul de siguranţă fals şi atunci nu te mai speli pe mîini. O întrebare practică: e bine să ai tot timpul cu tine în buzunar un dezinfectant?

Vasile Astărăstoae: Dacă ai apă şi săpun, nu. Dezinfectantul ce poţi să faci cu el?

Ion Cristoiu: La drum, cînd ai ieşit din magazin.

Vasile Astărăstoae: Cînd ai ieşit din magazin e bine, dar încă o dată, repet, dacă ai trecut pe lîngă virus, sau dacă virusul a ajuns la tine nu te îmbolnăveşti imediat. Virusul trebuie să aibă o anumită concentraţie şi un anumit timp. Să spunem chiar că ai pus mîna pe o suprafaţă pe care cineva a tuşit înainte, a strănutat pe acea suprafaţă. Dacă ai dat cu mîna acolo, nu înseamnă că obligatoriu te îmbolnăveşti, pentru că s-ar putea să nu fie concentraţia de virus, mai departe rămîne pe tegumente, dar nu din cauza mîinii te infectezi. Dacă îţi bagi mîna în nas, în gură, dacă îţi ştergi ochii, aşa pătrunde în organism. De aceea, e bine să se poarte masca, dar în anumite condiţii, în anumite circumstanţe. Treaba asta că toată lumea poartă tot timpul masca nu e justificată ştiinţific. Eu nu iau de la mine, mă uit şi eu în literatura ştiinţifică, că de aia am învăţat.

Măsura termoscanării este total inutilă din punct de vedere practic

Ion Cristoiu: Domnule profesor, a două măsură este cu termoscanarea. Este obligatorie. Ia spuneţi-mi dumneavoastră la ce e bun. Dumneavoastră aţi văzut vreodată? Din ce e alcătuit un termoscaner din ăsta?

Vasile Astărăstoae: Nu m-am uitat, că e electronic şi eu sînt cam ateu la chestia asta.

Ion Cristoiu: Spuneţi-mi dacă această măsură este utilă sau nu, dacă e cu probleme.

Vasile Astărăstoae: Domnul ministru ne-a spus că este triaj epidemiologic. Domnul secretar de stat Raed Arafat ne-a spus că este o măsură normală şi cu ocazia asta ne protejează şi identifică purtătorii asimptomatici. Eu nu înţeleg, că dacă este asimptomatic nu are febră, şi atunci e degeaba. În primul rînd, măsura este total inutilă din punct de vedere practic. Repet, 90% sînt asimptomatici. Pe aceştia poate să-i termoscaneze de o mie de ori, că ei poartă virusul în continuare, să spunem aşa, prin contrabandă, că nu le-a dat nimeni voie să-l poarte, şi-l răspîndesc Ei şi acum discută dacă asimptomaticii răspîndesc sau nu, dar asta e altă discuţie. Deci, pentru 10% din populaţia infectată, care la noi este de 18.000 de oameni, pentru 10% din 18.000 de oameni face acest balamuc, este total ineficient. Mai mult, termoscanarele care sînt, să spunem profesionale, costă foarte scump. Sînt 2-3-4.000 de euro cele care iau temperatura exact. La magazine sînt cele de 100-300 de euro, că am văzut şi eu că am fost la un magazin, n-au vrut să mă scaneze au spus „dumneavoastră, ca doctor, cred că ştiţi, nu trebuie să vă spunem noi”, asta e altă problemă, sunt termoscanere industriale. Ele au o marjă de eroare de plus-minus 3 grade. De aceea, vedeţi că peste tot scrie că cineva s-a găsit cu 32 de grade, cînd, de fapt, dacă era îi făceam şi înmormîntarea la o hipotermie de 32 de grade. Deci este ineficient total. Şi n-am înţeles, şi eu le-am scris şi le-am spus că nu înţeleg. Pînă la urmă am pus o notiţă cu treaba asta, pentru că m-a enervat că o să vină serviciile secrete şi ministerul Adevărului, ăla cum se cheamă, Grupul de Comunicare Strategică care să ne pedepsească pentru gîndi-crima, cum era în 1984 şi atunci am scris un adevăr mai dur: „Care este eficienţa? De ce?” Nu mi s-a răspuns, bineînţeles, dar am văzut că a rămas în continuare. Şi în aceste condiţii lumea acceptă, pentru că încet, încet, în această istorie a nebuniei lumea acceptă orice măsură şi gradual, gradual, putem să ajungem la o dictatură sau la un regim autoritar politico-medical, care este cel mai periculos.

Ion Cristoiu: Domnule profesor, aţi auzit pînă acum, de cînd s-au produs triajele epidemiologice, cineva care să fi avut 38 de grade şi să-l fi dus undeva? Mai e o chestiune, te trimit la medicul de familie. Cine te trimite? Ăla, bodyguardul?

Vasile Astărăstoae: Nu ştiu, că nu explică.

Ion Cristoiu: Dar n-a mai fost pînă acum nici un caz. Pentru o televiziune va fi un breaking news, nu-i aşa? Dacă găseşte unu.

Vasile Astărăstoae: Dacă găseşte unu. Dar atenţie, temperatura peste 37,3 este o barieră care n-am înţeles de ce-a fost pusă, dar care poate fi realizată şi în stări normale de sănătate. Dacă alergaţi, faceţi sport, sau faceţi o muncă fizică mai grea, o să vedeţi că o să aveţi temperatura tegumentară, aici în frunte unde se ia, acolo o să aveţi 37,6, 37,8. Emoţiile puternice, eu mă gîndesc la copiii de la Bacalaureat. Are emoţii. Ei pot să găsească că are 37 cu 4, 37 cu 5 şi pierde Bacalaureatul deşi e perfect sănătos. Stări fiziologice, de exemplu menopauza, menstruaţia, femeile au peste 37,3. N-am înţeles de unde au scos şi în ce carte au văzut că această temperatură este caracteristică pentru Sars-Cov 2, deoarece caracteristica lui este febra foarte mare. Aţi văzut toţi spun 39, 40. De ce 37,3, dacă era 38 mai înţelegeam.

Care este criteriul pentru care s-a pus limită temperatura de 37, 3?

Ion Cristoiu: Iertaţi-mă, dumneavoastră spuneţi că nu înţelegeţi pe ce criterii au pus 37,3 şi nu 37,5 nu-i aşa?

Vasile Astărăstoae: Exact, sau 38 sau 39. Care este criteriul? Dacă spune cineva, şi dacă are, într-adevăr, în spate nişte argumente ştiinţifice, atunci îl accept, dar pînă atunci cînd nu mi-a spus nimeni şi s-a venit şi s-a decretat că este 37,3, nu pot s-o iau şi s-o înghit chiar aşa, pentru că am nişte îndoieli şi îndoielile sînt normale în ştiinţă. Numai ştiinţa oficială, cea care vrea să se impună prin decrete, prin legi şi prin amenzi şi dosare penale, numai acolo lucrurile sînt clare. De regulă, ştiinţa a fost construită pe îndoială. S-a găsit unul care a avut o îndoială că nu este chiar aşa şi a descoperit un lucru. De ce, în ultimul timp, vedeţi că nu mai sînt mari descoperiri? Sînt numai nişte meşteşugari care lucrează cu aparate tehnice. Că nimeni nu se mai îndoieşte. Dacă s-a spus aşa, a ieşit la aparat aşa, înseamnă că aşa este.

(Partea a doua a interviului, din care veţi afla lucruri interesante despre această maşinărie, dar şi despre cine ar putea profita politic de pe urma crizei, va fi publicată mâine)

NOTĂ: Acest text este preluat integral de pe cristoiublog.ro

Loading...

Recomandari

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. AcceptRead More