De acord? Pământul, trecut în Constituţie ca bun românesc

0 16

Fermierii strâng semnături pentru a trece în Constituţie pământul ca bun românesc. În acest fel, străinii vor cumpăra mai greu suprafeţe întinse şi doar dacă locuiesc în România. Decizia vine după ce, în ultimii doi ani, străinii au ajuns să controleze 2,8 milioane de hectare agricole, potrivit federaţiilor. Fermierii sunt susţinuţi şi de ministrul Agriculturii.

Agricultorii vor să schimbe Constituţia. Se tem că străinii vor continua să acapareze suprafeţe mari de teren, aşa că cer ca suprafeţele agricole să fie considerate patrimoniu naţional, în urma unui referendum. Au nevoie de 500.000 de semnături.

Emil Dumitru, preşedinte ProAgro: „Fermierii nu au capabilitate financiară să achiziţioneze terenuri şi fondurile de investiţii care vin cu creditare foarte bune din statele membre de unde provin cumpără suprafeţe însemnate de teren în România la nişte dobânzi mici, în scopuri imobiliare”.

E o iniţiativă susţinută chiar şi de ministrul Agriculturii.

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii: „Nu este nimic definit, şi vrem să facem, am înţeles că producătorii au avut o iniţiativă foarte bună. Este o idee bună, premierul a spus, şi la nivel european, se discută despre importanţa pământului ca patrimoniu naţional. În acest context trebuie luate măsuri ca atare”.

Asta după ce fermierii români deja s-au confruntat cu probleme când au vrut să cumpere teren.

Dimitrie Musca, fermier: „Unde am făcut oferta pentru 10.000 de euro pentru fiecare hectar, era vorba de o suprafaţă de 114 hectare, am fost refuzat. Era un cetăţean italian care l-a revândut unui cetăţean german la 9.600 de euro”.

De aproape doi ani, de la liberalizarea pieţei funciare, agricultorii au susţinut că străinii au cumpărat suprafeţe uriaşe de teren agricol. O statistică foarte clară lipseşte.

Suprafaţa agricolă a României este de 13,5 milioane de hectare, din care 9,5 milioane reprezintă terenul arabil. Fermierii vorbesc de 2,8 milioane de hectare de teren preluate de străini- guvernul avansează însă cifra de 1,5 milioane de hectare.

Ministerul Agriculturii lucrează la un proiect care să limiteze numărul de hectare vândute indiferent că sunt români sau străini. Oficialii iau în calcul o limită de 50 de hectare. Fermierii consideră că e prea restrictiv.

Emil Dumitru, preşedinte ProAgro: „La 500 de hectar maximum ar fi dimensiunea unei ferme de familie care să producă pentru piaţă şi să fie competitivă, 50 de hectare este o suprafaţă mult prea mică. Şi alte ţări au adoptat legi care interzic sau limitează vânzarea terenurilor. În Ungaria, de exemplu, doar persoanele fizice rezidente în ţări membre UE pot cumpăra teren în Ungaria, după ce se înscriu într-un registru de stat. Măsurile luate de-a lungul timpului aici privind achiziţionarea de teren au stârnit discuţii aprinse între oficialii de la Budapesta şi cei europeni.

Fazekas Sandor, ministrul Agriculturii din Ungaria: „Înregistrarea este supusă unor condiţii, omul trebuie să locuiască şi să muncească în acea zonă, chiar verificăm acest lucru. Noi am introdus această lege pentru că au început să vină străinii şi să cumpere străinii pe baza unor contracte de mână”.

În Bulgaria, persoanele fizice sau firmele care vor să achiziţioneze suprafeţe agricole trebuie să aibă rezidenţa de cel puţin 5 ani aici. La încheierea tranzacţiei trebuie declarată la notar sursa fondurilor. În Germania, investitorul trebuie să demonstreze că vrea să folosească terenul cumpărat în scopuri agricole. În Lituania are drept de preempţiune statul sau vecinul terenului. În Franţa, există o instituţie numită SAFER, care are scopul de a cumpăra terenuri fărâmiţate şi a le comasa. Nu există restricţii pentru cetăţenii UE, dar cine vrea să cumpere o suprafaţă întinsă de la SAFER trebuie să treacă printr-o verificare dur

Recomandari