Guvernul Dancila/Dragnea nu da inapoi niciun pas. Ce sanctiuni pregateste UE, in raspuns

Oficialii europeni au depasit de mult timp discutia despre cat e de oportun sau nu sa aplici sanctiuni severe unei tari al carei guvern incalca sistematic regulile statului de drept, asa cum sunt ele asumate de toate statele membre. Mai mult chiar, cazul romanesc i-a facut sa vada ca Articolul 7 este insuficient, pentru a determina un regim politic sa mentina tara pe drumul democratic.

Iar Uniunea Europeana se grabeste sa ia decizii in privinta Bucurestilor, unde Guvernul controlat de Liviu Dragnea sfideaza toate recomandarile si avertismentele institutiilor europene.

Context: Institutiile europene fundamentale – Parlamentul European, Comisia Europeana – si lideri europeni au facut front comun in fata incercarilor regimului politic de la Bucuresti de a o impiedica pe Laura Codruta Kovesi sa devina procuror-sef european. In continuare, insa, Guvernul PSD/ALDE face presiuni in tara – prin Sectia Adinei Florea – si la Bruxelles.

Comisia Europeana a avertizat Guvernul sa dea inapoi in privinta ordonantelor Toader. Gravitatea tonului a trecut de la „ingrijorari” la „inacceptabil”, dar Viorica Dancila si Tudorel Toader sfideaza in continuare institutia europeana.

Atitudinea guvernantilor romani e atat de absurda, incat poate fi lesne interpretata intr-o cheie provocatoare.

Miercuri, Comisia Europeana va discuta in premiera situatia statului de drept din Romania, in Colegiul Comisarilor, echivalentul sedintelor de guvern.

Joi, pe agenda Parlamentului European se afla votul pentru rezolutia care propune conditionarea fondurilor care ajung in statele membre de respectarea normelor democratice. Mai mult, candidatul PPE pentru conducerea Comisiei Europene, Manfred Weber, propune, in chiar proiectul de candidatura, un nou mecanism de monitorizare si de sanctionare a derapajelor de la domnia legii – un colegiu format din experti, care sa dea Comisiei puterea de a taia banii europeni, acolo unde normele democratice europene nu sunt respectate.

Contraargumentul tine, in general, de perceptie: cum sa faca Uniunea Europeana incat sa transmita oamenilor ca nu ei sunt cei pedepsiti, asa cum spun politicienii populisti, ci cei care, odata ajunsi la putere, faulteaza tocmai fundamentele democratice ale statului?

Sunt cateva solutii: Manfred Weber, de pilda, propune un mecanism prin care guvernele responsabile sa fie obligate sa acopere ele fondurile europene restrictionate, astfel incat beneficiarii finali – cetatenii – sa nu sufere. E o solutie vulnerabila si ea, pentru ca mizeaza pe o buna-credinta a executivelor, de a nu face rost de bani din noi suprataxari ale populatiei.

La urma urmei, insa, asa cum o spune si Weber in interviul acordat recent Ziare.com, guvernele nu cad din cer si oamenii trebuie sa inteleaga atat responsabilitatea votului, cat si faptul ca au la dispozitie parghii civice de a sanctiona un regim politic care s-a indepartat de la reprezentare.

Acelasi lucru il spune si Frank Engel, care este unul dintre initiatorii principali ai rezolutiei care propune restrictionarea banilor europeni acolo unde guvernele nu respecta procedurile statului de drept: nu e deloc cinic sa le ceri cetatenilor sa isi asume votul pe care il dau si, astfel, si consecintele acestuia.

E o strategie sanatoasa pentru Uniunea Europeana lupta la baioneta cu guvernele-problema, de tipul celui al lui Viktor Orban la Budapesta si Liviu Dragnea la Bucuresti? E previzibila retorica politicienilor populisti sau care nu au cale de intors, cum e cazul sefului PSD: Uniunea Europeana ii pedepseste pe unguri/romani.

In cazul de la Bucuresti, cel putin, aceasta retorica facila nu are prea multi sorti de izbanda, pentru ca toti liderii europeni au insistat pe diferenta dintre Romania si Guvernul Dancila/Dragnea.

Mai mult chiar, cu totii au remarcat discrepanta imensa intre romani – cetateni pro-europeni, atasati de valori democratice – si politicienii Puterii, gata sa scoata la mezat apartenenta europeana, daca altfel nu isi pot salva puterea, libertatea, banii.

Iata cateva declaratii:

Judith Sargentini (Grupul Verzilor), intr-un interviu acordat Ziare.com: Nu este vorba aici de Romania, in ansamblu, ci despre preocuparile pe care ni le starnesc initiativele celor ce guverneaza Romania.

Roberta Metsola (Comisia LIBE), pentru Ziare.com: De cele mai multe ori este vorba de lideri populisti care invinovatesc Bruxelles-ul pentru orice, dupa care vin si ne acuza ca suntem dezinformati. Insa nu ei sunt cei care sufera, nici macar Parlamentul European nu este vizat direct, ci este vorba aici despre oamenii care protesteaza in strada, ei sufera, ei sunt tintele represiunii, ei sunt cei al caror mesaj este: „Vreau ca tara mea sa arate mai bine”.

Uniunea Europeana nu vorbeste numai Romaniei, Ungariei si Poloniei. Sunt tari cu democratii consolidate care au jucat tot timpul dupa reguli, si-au platit „cotizatiile” si au pus umar la umar pentru ca UE sa devina un actor geopolitic.

Si lor li se adreseaza Uniunea Europeana, in prag de alegeri destul de complicate pentru raportul de forte si pentru capacitatea UE de a genera incredere.

Loading...

Recomandari

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. AcceptRead More