Exploatarea lemnului, afacere de 1,7 miliarde de euro pe an în România

Suprafaţa împădurită a României a crescut de la 6,4 milioane de hectare în 1990 la 6,86 milioane de hectare la finele anului trecut, cel mai ridicat nivel din 1929 încoace, potrivit unui studiu realizat de către PwC. Acesta mai arată că România exportă doar 0,5 milioane de metri cubi de buşteni şi importă de trei ori mai mult, în vreme ce consumul de lemne pentru încălzire reprezintă aproape o treime din consumul final.

Studiul arată că doar două treimi din această suprafaţă este destinată exploatării, restul fiind parcuri naţionale protejate şi sectorul turistic. Informaţiile contrazic percepţia publică potrivit căreia defrişările ilegale sunt foarte mari în România. „Foarte multă lume poate face multe afirmaţii, dar datele obiective şi statistice asta arată. Problemele legate de infrastructură fac accesul dificil, iar lumea defrişează cel mai mult din zone vizibile. Astfel că s-a creat o imagine artificială a defrişărilor masive în zone vizibile“, a declarat Bogdan Belciu, partener în cadrul PwC România, coordonatorul studiului.

Afirmaţia vine în contextul în care în ultimii doi ani au avut loc mai multe proteste la nivel naţional împotriva defrişărilor ilegale. Întrebat asupra faptului că organizaţiile de mediu reclamă defrişări masive în România, Belciu a spus că PwC a folosit informaţii colectate de la Institutul Naţional de Statistică (INS), Eurostat şi Inventarul Forestier Naţional. El a recunoscut, însă, că tăierile ilegale sunt o problemă. „Piaţa neagră este semnificativă. Este dificil de estimat, ca orice piaţă neagră, dar e clar că există, e vizibilă în diferite zone. Vedem şi o exacerbare a acestui lucru. Este drept că şi procedurile pentru intrarea în conformitate sunt relativ dificile, iar partea administrativă poate creşte în productivitate şi eficienţă“, a mai spus el.

Românul, frate cu toporul

Potrivit datelor furnizate, pădurile acoperă 29% din suprafaţa totală a terenurilor ţării, în vreme ce media Uniunii Europene (UE) este de 37%. Suprafaţa este sub obiectivul stabilit prin programul Natura 2000, care vizează acoperirea a 40% din teritoriu cu păduri. De altfel, România are 2,2 milioane de hectare de terenuri agricole degradate, care pot fi utilizate pentru împădurire.

Studiul mai arată că producţia anuală de lemn este de 15,1 milioane de metri cubi, peste media UE, care se situează la 14,5 milioane de metri cubi. De asemenea, datele arată că exportul brut de buşteni nu se ridică decât la 0,5 milioane de metri cubi, în vreme ce importurile se ridică la 1,6 milioane.

Lemne de încălzire vs industrie

Astfel, din consumul anual de 16,2 milioane de metri cubi de lemn o cantitate de 5 milioane de metri cubi este consumată anual pentru încălzire, peste media europeană de 3,39 milioane de metri cubi. Acest lucru survine în contextul în care jumătate din populaţia ţării trăieşte în mediul rural. Concomitent, o cantitate de 10,5 milioane de metri cubi este prelucrată industrial.

Sectorul silvic şi cel al prelucrării lemnului are o contribuţie de 1,66 miliarde de euro în Produsul Intern Brut (PIB), echivalentul a 1,1%, nivel similar cu industria farmaceutică. Cu tot cu sectoarele conexe, impactul total în economie este de 3,5% din PIB. Studiul nu detaliază, însă, sectoarele economice care folosesc lemnul drept materie primă, precum industria mobilei sau producţia de carton şi hârtie.

Peste 300.000 de oameni depind de pădure

De asemenea, sectorul silvic şi al prelucrării lemnului are 128.000 de angajaţi direcţi, din care 57.000 în silvicultură şi 71.000 în prelucrarea lemnului. Cu tot cu sectoarele conexe, în total 314.000 de oameni depind de acest sector.

„România are un potenţial foarte bun de dezvoltare a sectorului forestier şi de prelucrare a lemnului în măsura în care şi-ar spori semnificativ productivitatea. Potrivit datelor noastre, România are în prezent cea mai scăzută productivitate a forţei de muncă în sectorul forestier din UE, cu 8,4 unităţi de lucru anuale (ULA – echivalentul muncii efectuate de către un angajat cu normă întreagă) / 1.000 ha, dublu faţă de media europeană de 4,3 ULA / 1.000 ha. Printre motivele productivităţii scăzute se numără lipsa drumurilor forestiere şi tehnologia de recoltare depăşită. În ţările membre UE, în medie, un singur angajat din administraţia publică gestionează circa 632 ha, de 2,4 ori mai mult faţă de suprafaţa gestionată de un angajat din România (263 ha), principala cauză fiind sistemele IT deficitare folosite de autorităţile silvice din România“, a mai declarat Bogdan Belciu.

În fine, companiile din domeniu plătesc 1,7 miliarde de euro taxe anual, din care 494 de milioane de euro sunt direct (TVA, CAS, CASS, impozit pe venit), iar restul indirect, datorită impactului pe orizontală.

Loading...

Recomandari

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. AcceptRead More