Deținut politic despre tatăl lui Rafila: „Era un om foarte dur. Ne bătea în timpul anchetelor”

Tatăl lui Alexandru Rafila a persecutat și bătut oameni ca șef în Securitate. Mărturia pe care o publicăm îl contrazice pe medicul Rafila care, într-un interviu, a admis că tatăl lui a condus structurile securității comuniste, dar a negat implicarea acestuia în acțiuni violente, scrie Newsweek România.

În urmă cu cinci zile, Newsweek România se întreba dacă medicul Alexandru Rafila ar fi fiul lui Alexandru Rafila senior, cel din urmă născut în 1920 în URSS și responsabil de masacrul armat de pe Valea Crișului Alb la sfârșitul anilor ’40.
Conform CNSAS, a existat un ofițer de Securitate numit Alexandru Rafila care a condus Serviciul Securității Arad între 1948 și 1949.
Despre acest Alexandru Rafila vorbește și Lucia Hossu-Longin, realizatoarea TVR: „Alt absolvent de patru clase primare Alexandru Rafila ajuns comandantul Securităţii din Arad care a executat 27 de ţărani, în mijlocul satelor ce se opuneau colectivizării mi-a mărturisit că în anii aceia „cu timbrul acesta de revoluţionară m-ar fi arestat”…
 La finalul zilei, Alexandru Rafila a admis că este vorba de tatăl său. Ulterior, Rafila a negat implicarea tatălui său în acțiunile violente împotriva cetățenilor români care nu agreau ocupația sovietică.
Mărturia care schimbă tot
Anul acesta, edituta Humanitas a publicat e-book-ul „Comunismul în România” care își propune să arate că „regimul comunist s-a instaurat și s-a menținut exclusiv prin violență, că a fost implementat de o mână de netrebnici, că a costat și a deturnat viețile a sute de mii de oameni nevinovați”.
La pagina 5 întâlnim capitolul „Rolul securității” urmat de „Evoluția represiunii”. Autorii publică mărturia unui deținut politic care spune că a fost bătut de chestorul Rafila.
„Eram în clasa a VII-a, la Liceul Industrial „Aurel Vlaicu“ din Arad, când m-a arestat… Din ora de curs de la liceu m-au luat. A venit de la direc­tor omul de serviciu c-un bilețel: cutare, cutare, cutare să poftească la direcțiune, jos. (…) Ne-a luat și ne-a dus la Securitate. Ne-a pus în pivniță și ne-a ținut acolo destul de mult… vreo săptă­mână și ceva, cât au făcut anchete cu noi… Ches­tor era Rafila, un om foarte dur… ne băteau în timpul anchetelor. Eu am avut «plăcerea» să fiu bătut de el…“
Sever Ursu, fost deținut politic

Captură din e-book-ul „Comunismul în România”, Editura Humanitas.
Elemente comune: numele, funcția, locația, perioada
Această mărturie apare trecută la capitolul „Evoluția represiunii / Securitatea” și acoperă perioada 1945 – 1950. Rafila a fost activ în structurile comuniste din 1945 până în 1949.
Bătăile administrate lui Sever Ursu (din mărturia căruia rezultă că au fost mai multe persoane bătute în beciurile Securității) se petrec la Arad unde Rafila a activat.
Un element de identificare la fel de puternic ca numele și locația reiese din modul în care deținutul politic i se adresează lui Rafila – chestor.
Rafila senior a devenit, în 1945, șeful Bioului de Siguranță al Chesturii Arad, iar odată cu înființarea Securității, a devenit șeful acesteia pentru județul Arad, explică Mădălin Hodor, cercetător la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).   
„Alexandru Rafila, tatăl, nu si-a inceput cariera in 1948 ( fișa de pe site-ul CNSAS contine strict activitatea din cadrul Securității, institutie care, dupa cum stiti, a fost formal înființată in acel an), ci chiar din 1945.Ei, Alexandru Rafila, tatal , si-a inceput cariera exact in aceasta perioada, direct in functia de comisar șef al Chesturii Poliției Arad. Era șeful Biroului de Siguranță al Chesturii. Adică șeful de facto a ceea ce urma să fie Securitatea. Si asta din 1945, adică imediat după „eliberarea” de către Armata Roșie.

Ce a spus Alexandru Rafila despre tatăl său (foto sus)
„A fost exclus din Securitate şi a fost dat afară şi din Partidul Comunist pentru că nu era corespunzător sarcinilor pe care trebuia să le îndeplinească. Probabil în acea perioadă erau presiuni mari pentru rezolvarea problemelor legate de colectivizare şi faptul că el nu a putut să le pună în practică au condus la excluderea lui şi din Securitate, şi din Partidul Comunist Român. Nu există o scuză pentru apartenenţa la o astfel de organizaţie”.
„El sigur că a avut momente în care a regretat cu siguranţă acel lucru, mai ales că a fost şi el la un moment dat afectat – nu vreau în vreun fel să îl scuz, pentru că nu există o astfel de scuză pentru apartenţa la o astfel de organizaţie”.
Profesorul Rafila a negat că tatăl său ar ar fi participat la represiunea unor ţărani din Valea Crişului Alb,

Loading...

Recomandari