De citit! Influent ziar elvețian: Campania românească împotriva fostei șefe DNA ar putea să o ajute, teama oficialilor români pare un indicator al eficienței ei

Influent ziar elvețian: Campania românească împotriva fostei șefe DNA ar putea să o ajute, teama oficialilor români pare un indicator al eficienței ei. Vara trecută, procurorul anti-corupție Laura Codruța Kövesi a fost forțată să plece din funcție. Acum este candidatul principal pentru postul de Procuror General al UE. Guvernul român face tot posibilul să împiedice desemnarea ei, scrie unul dintre cele mai influente ziare elvețiene, Neue Zurcher Zeitung, citat de G4Media.ro.

Redăm mai jos integral articolul publicat în cotidianul elvețian:

”În guvernul României s-a răspândit teama. Politicienii sunt îngroziți de amenințătoarea revenire a unei “răzbunătoare”. Laura Codruța Kövesi, șefa Autorității Anti-Corupție din România (DNA), care a fost demisă în iulie, este cel mai promițător candidat pentru noul post de Procuror General al UE. Lista scurtă mai cuprinde și candidați francezi și germani. Dacă va câștiga concursul ar putea continua de acolo de unde a fost oprită în iulie anul trecut: urmărirea penală a cazurilor mari de corupție, spălarea banilor și deturnarea subvențiilor UE – nu numai în România, țara sa de origine, ci în întreaga Uniune Europeană.

Ca șefă a DNA, Kövesi a început anchete împotriva celui mai puternic politician din țară. Ea îl suspectează pe Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților și liderul social-democraților, de deturnarea unei sume de 21 de milioane de euro, sumă alocată proiectelor rutiere. Kövesi ar putea conduce investigarea cazului și de la Bruxelles – cu atât mai mult cu cât nu ar mai putea fi deranjata cu  represalii și amenințări.

Campanie împotriva lui Kövesi

Contra redeschiderii anchetelor penale conduse de Kövesi luptă în prima linie ministrul român al justiției, Tudorel Toader, responsabil de demiterea lui Kövesi anul trecut. Toader a declarat că îi va informa pe omologii săi din UE cu privire la modul abuziv în care Kövesi și-a condus activitatea pentru a obține influență politică. Guvernul o numește pe Kövesi reprezentanta „statului paralel”, care, precum Securitatea sub Ceaușescu, hărțuiește și șantajează cetățenii. Pentru a o împiedica pe Kövesi, urmează a fi reluată inclusiv o anchetă închisa privind un posibil plagiat: ea și-ar fi copiat lucrarea de doctorat, crede Ministrul Justiției.

În numirea Procurorului General al UE se pronunța Parlamentul European și Consiliul Justiție și Afaceri Interne format din miniștrii justiției și ai afacerilor interne din toate statele membre ale UE.

Este foarte posibil ca, în mod paradoxal, această campanie românească împotriva lui Kövesi să ajute candidaturii ei, deoarece teama oficialilor români pare un indicator al eficienței lui Kövesi. Cel puțin în Parlamentul European, nominalizarea ei ar trebui să treacă fără probleme.

În mandatul său de cinci ani la DNA Kövesi a adus în fața instanței de judecată un număr de miniștri, primari, parlamentari și oameni de afaceri, câțiva ajungând chiar și în închisoare. Prin aceste acțiuni și-a creat dușmani puternici în rândurile guvernului (așa numit) social-democrat. De la victoria electorală la sfârșitul anului 2016, Guvernul a depune eforturi serioase pentru a submina separarea puterilor în stat și pentru a aduce sistemului judiciar sub control politic. Un rol esențial îl joacă în acest sens o reformă judiciară, menita a îngreuna urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.

Ministrul Justiției Toader i-a cerut, în februarie 2018, președintelui Klaus Iohannis să o concedieze pe Kövesi. Motivele invocate au fost că ea și-ar fi depășit competențele, ar fi exercitat presiuni asupra procurorilor și ar fi făcut declarații care ar fi afectat negativ reputația României în străinătate. Inițial Johannis a refuzat, dar ulterior a fost forțat să facă acest pas printr-o hotărâre a Curții Constituționale. Judecătorii Curții Constituționale au decis că nu ar fi stat în competența președintelui faptul de a judeca material cererea ministrului justiției. El urma doar să o pună în aplicare. Iohannis a eliberat-o din funcție pe Kövesi în iulie 2018. În ianuarie, ea a făcut apel la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. În România, îi este refuzată prezentarea cazului în instanță.

Baschetbalistă si Juristă

Concedierea forțată a procuroarei a provocat reacții inclusiv la Bruxelles. În raportul său privind situația statului de drept în România, Comisia Europeană și-a schimbat tonul în noiembrie 2018. Raportul a arătat că separarea puterilor este în pericol și că eliberarea din funcție a lui Kövesi este o consecință directă a unei periculoase concentrări a puterii în mâinile Ministrului Justiției. Anterior, sute de mii de cetățeni demonstraseră în București împotriva eroziunii statului de drept.

Laura Codruța Kövesi s-a născut în 1973 în Transilvania într-o familie român ortodoxă, de juriști. Numele de familie de rezonanță maghiară vine de la soțul ei, de care este astăzi divorțată. Fosta jucătoare de baschet, cu o înălțime de 1 metru 85, Kövesi a început după încheierea studiilor o carieră promițătoare ca procuroare. În 2013 a fost numită șefa Direcției Naționale Anti-Corupție de către premierul Victor Ponta. Doi ani mai târziu, Ponta a trebuit să demisioneze din funcția de președinte al Partidului Social-Democrat din cauza unei anchete pornite de Kövesi împotriva lui.

Loading...

Recomandari

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. AcceptRead More