De acord? O şcoală din Constanţa nu mai dă teme elevilor

0 50

Cu excepţia orelor de sport, elevii constănţeni, indiferent de nivel, au de rezolvat teme pentru acasă la absolut toate materiile, pe principiul românesc „Repetiţia e mama învăţăturii”, ceea ce face din şcoală un adevărat bau-bau, lăsând la o parte povara unui ghiozdan chinuitor.

Plecând de la aceste realităţi, Şcoala gimnazială nr. 39 „Nicolae Tonitza” experimentează, zilele acestea, un proiect inedit exclusiv, intitulat „Perioada fără teme”, şi care vine în întâmpinarea unor probleme ridicate în şedinţele cu părinţii.

Iniţial, „experimentul” a fost gândit pe o perioadă de o săptămână, dar, în urma deciziei consiliului profesoral, în care fiecare cadru didactic a venit cu propriile propuneri, s-a ajuns la o perioadă mai extinsă de aplicare, pentru a se ajunge la un rezultat scontat.

„Nu am plecat de la ideea de a mulţumi părinţii şi copiii că nu au teme. Vrem să vedem în sistemul acesta de învăţământ românesc, care este aparte de restul Europei, cum s-ar comporta elevii, cadrele didactice, dar şi părinţii în urma acestei perioade fără teme”, declara prof. Nicoleta Bercaru, directorul Şcolii 39.

Aşadar, după ce săptămâna trecută toate clasele au susţinut o testare iniţială, care nu se va trece în catalog, ci doar va constitui un punct de pornire, vor urma două săptămâni FĂRĂ TEME PENTRU ACASĂ, în cazul orelor care sunt mai frecvente, chiar trei săptămâni, în cazul materiilor gen Fizică, Chimie. După aceste două săptămâni fără teme, va fi dată o testare, urmată de alte două săptămâni de teme şi de o nouă testare, după care se va putea concluziona cum este cel mai bine pentru copii.

Ce se va întâmpla cu manualele

În ceea ce îi priveşte pe elevii din învăţământul primar, care intră în vacanţă săptămâna viitoare, aceştia vor mai fi lăsaţi fără teme şi după revenirea în bănci, ca mai apoi să dea o nouă testare.

„Profesorii vor desfăşura orele conform programei, elevii vor avea de învăţat, li se va sugera la finalul cursului ce exerciţii ar fi bine să lucreze, dar nu ca temă pentru acasă. Ceea ce înseamnă că nu vor mai aduce caietele de teme la şcoală, iar auxiliarele pot rămâne la dulapul clasei. Dacă noţiunile pot fi învăţate direct din caiet, pot lăsa şi manualele la şcoală. Vrem să vedem cât de interesaţi sunt şi copiii, dar şi părinţii, dar ce pot ei şi fără noi”, a mai explicat acelaşi manager.

Întrebată dacă nu-şi asumă un risc prea mare, având în vedere că imediat după această perioadă elevii vor avea de dat teze, acelaşi director a declarat că procesul de predare nu va suferi nicio influenţă, reamintind că ideea de „temă pentru acasă” a dispărut din actualele manuale, fiind înlocuită de exerciţiu suplimentar sau extratext. „Programa prevede ca profesorul să predea materia, să o exerseze, iar la recapitulările pentru teză, spre exemplu, urmărim ce am predat în clasă, şi ce am lucrat ca tipuri de exerciţii”.

În ceea ce priveşte acordul Inspectoratului Şcolar Judeţean pe acest proiect, prof. Bercaru a declarat că, la final, vor exista nişte rapoarte şi nişte analize care vor fi transmise. Vor fi aplicate inclusiv chestionare.

„Dincolo de statistici voi fi foarte curioasă să aflu ce au făcut elevii şi părinţii cu timpul liber oferit prin absenţa temelor şi cum

şi-au gestionat orele împreună, în familie”, conchide acelaşi interlocutor.

„Prea mulţi copii îşi aşteaptă părinţii pentru teme“

Întrebată dacă ar putea lua în calcul o asemenea variantă şi la Şcoala nr. 28 unde este acum director, prof. Mihaela Maria Cristina Niculae declara, ieri, că în primul rând trebuie discutat în consiliul profesoral, dacă este un demers util pentru fixarea cunoştinţelor elevilor, sau la nivelul comisiilor metodice. „Nu cred că dacă supraîncărcăm elevii cu teme pentru acasă vor da un randament şcolar mai bun. Cred că a-i răpi copilului din timpul activităţilor recreative nu face decât să-l îndepărteze de şcoală. Profesorii ar trebui să se îndrepte către un demers didactic particularizat. Este foarte adevărat că şi în prea multe şcoli colectivele sunt numeroase şi atunci devine dificil şi pentru cadrul didactic să exercite o pedagogie diferenţiată. Pe de altă parte, ar fi fost bine dacă am fi avut spaţii şi resurse materiale să organizăm programul «Şcoală după şcoală» astfel încât toate aceste sarcini de lucru să se efectueze sub îndrumarea unui cadru didactic, iar la ora 4 când copilul pleacă acasă să nu mai aibă nimic de lucru. La ora actuală, din cauza volumului mare de teme, prea mulţi copii îşi aşteaptă părinţii de la serviciu să facă împreună temele. Şi să fim rezonabili, oare câţi dintre părinţi au abilităţi pedagogice?”, a mai adăugat prof. Niculae.

Dintr-o altă perspectivă, prof. Cristina Trancă, fost director al Şcolii Gimnaziale nr. 7 „Remus Opreanu”, ne-a împărtăşit experienţa de părinte a doi copii: „Depinde foarte mult şi de copil, de cât este de implicat în mai multe activităţi, de citit, curios să afle din alte surse. Ai mei mi-au demonstrat că pot avea rezultate şi fără prea multe teme. Sunt mai mulţi factori implicaţi în procesul de învăţare, de care trebuie să se ţină cont”, a comentat prof. Trancă.

Recomandari