Cele mai frumoase tradiții care atrag sporul şi alungă paguba la Postul lui Sântion

0 23

Marți, 29 august, creştinii prăznuiesc cu smerenie şi tristeţe moartea martirică a Proorocului Ioan Botezătorul, sfântul care L-a botezat pe Domnului Iisus în apa râului Iordan. Ioan Botezătorul este cel mai mare profet al Vechiului Testament şi Sfântul care a făcut trecerea spre Noul Testament, vestindu-l pe Mântuitorul cel Înviat.

În jurul acestei sărbători, din vremuri îndepărtate, în toate zonele ţării, pe lângă încărcătura religioasă se împlinesc tradiţii specifice : se respectă restricțiile alimentare care amintesc de moartea dramatică a Sfântului Prooroc și se împlinește postul lui Sântion. Creștinii respectă datinile orânduite praznicului cu convingerea că acestea au puterea să le aducă noroc, să alunge paguba şi bolile din casele lor. De asemenea, în ziua slăvitului praznic se aduc ofrande rudelor plecate la viaţa veşnică:

Pentru a fi sănătoşi, nu consumaţi fructe şi legume rotunde
Potrivit tradiţiei, în această zi , cunoscută în popor şi sub numele de Sfântul Ioan Cap Tăiat, se ajunează. Totodată, praznicul aduce cu sine o seamă de interdicţii: în această zi, pentru menţinerea sănătăţii, este bine să nu se consume fructe rotunde: mere, pere, prune şi nici căpăţâni de usturoi, care au formă rotundă, asemănătoare capului și amintesc de decapitarea proorocului.

Nu se consumă preparate din varză
În ajunul sărbătorii şi în ziua praznicului nu se mănâncă preparate din varză, deoarece Sfântului Ioan i s-a tăiat capul pe o căpăţână de varză, de şapte ori, şi tot de atâtea ori el a înviat.

Din pioşenie, nu se consumă alimente de culoarea sângelui
Dintr-un sentiment de pioşenie pentru moartea martirică a Prorocului Ioan, nu se mănâncă fructe şi legume de culoare roşie, nu se bea vin roşu şi nici o băutură de culoare roşie, pentru că aceste alimente amintesc de sângele vărsat de Prooroc în timpul decapitării sale.

Alimentele date de pomană nu se pun pe tipsie
În ziua praznicului se sfinţesc la biserică struguri albi și castraveţi. După slujbă , aceste alimente se împart oamenilor săraci, în pachete, în amintirea rudelor decedate, dar ofrandele acestea nu se pun pe tipsie (tavă mare, rotundă), aşa cum a fost pus capul Botezătorului, după decapitare.

O tradiție pentru a scăpa de boli moștenite în familie
Prin tradiţie, se împlineşte un ritual pentru ca persoanele grav bolnave să ajuneze sau să mănânce doar struguri albi în ziua praznicului. Se spune că prin împlinirea acestei tradiții, bolnavii se vindecă de bolile moştenite în familie.

Ofrande în memoria rudelor decedate în condiţii suspecte
Potrivit tradiţiei, în majoritatea zonelor ţării, pentru sporul familiei şi pentru alungarea bolilor, în familiile care au rude decedate în condiţii suspecte sau de moarte năpraznică se respectă momentele de reculegere. Totodată, în ziua praznicului în memoria acestora se împart pachete cu struguri, pâine şi căni cu apă, ofrande sfinţite la biserică.

În fiecare gospodărie nu se folosesc obiectele ascuţite
În acelaşi timp, în această zi, în orice gospodărie nu se folosesc obiectele ascuţite : cuţite sau furculiţe. Chiar şi pâinea se rupe cu mâna.

Pentru purificare spirituală se împlineşte Postul De la „Cruce la Cruce”
Creștinii țin post din ziua acestei sărbători, cunoscută în popor sub numele de ”Cruce Mică” și până la praznicul din data de 14 septembrie, când se sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci. Tradiția creștină spune că persoana care respectă acest post, așa cum se cuvine, își mântuiește sufletul de cele mai grele păcate: furtul, crima și avortul. Potrivit moralei creştine, acest post de purificare spirituală aduce linişte sufletească şi sănătate.

Continuarea pe click.ro

Recomandari