Când ar putea să apară vaccinul anti-COVID în România. Cine şi cum se va ocupa de distribuirea serului salvator

Vaccinul anti-COVID va necesita o logistică extraordinară, deoarece trebuie transportat şi păstrat în condiţii foarte stricte, mai ales că de la producere până la administrare nu pot trece mai mult de 17 zile, a reamintit Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, scrie Adevărul.

El atrage atenţia că Ministerul Apărării Naţionale şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă vor trebui să se implice în organizarea unor centre speciale de vaccinare. „Chiar dacă vaccinul va fi autorizat în decembrie, de la momentul autorizării până la vaccinarea efectivă a celor care sunt în prima linie – personalul medical, pacienţii cu comorbidităţi – este un drum care trebuie urmat şi o organizare logistică care trebuie făcută. Eu aş vrea să îl rog pe domnul Tătaru să anunţe aceste termene – nu ştiu de ce tocmai decembrie va fi luna când acest vaccin va fi disponibil în România – să se gândească la logistica extraordinară care trebuie pusă la punct”, a spus Rafila.
Serul, care ar putea să ajute la dispariţia pandemiei, va necesita organizarea, împreună cu Ministerul Apărării şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, a unor centre de vaccinare. „Nu e posibil ca medicii de familie să vaccineze în mod tradiţional oamenii, pentru că acest vaccin, din momentul producerii până la vaccinare, rezistă doar 17 zile. El trebuie ţinut la minus 80 de grade şi în ambalajul cu gheaţă carbonică e păstrat doar 10 zile, iar în 7 zile trebuie administrat. Or, să vaccinezi milioane de oameni într-un timp scurt este o mare provocare. Dacă noi ar trebui să vaccinăm 7 milioane de persoane, vom avea nevoie de cel puţin 14 milioane de seringi, pentru că este un vaccin multidoză şi asta necesită o logistică extrem de mare”, a adăugat Rafila.
Medicul susţine că în Statele Unite s-a discutat şi că autorităţile de acolo au recunoscut că din punct de vedere al organizării este cea mai mare provocare de după Al Doilea Război Mondial, iar costurile în SUA sunt estimate la cel puţin 10 miliarde de dolari. „Aşa că dl ministru ar trebui să cartografieze populaţia care trebuie să fie vaccinată imediat şi să stabilească zonele de organizare a centrelor de vaccinare, circuitul logistic şi mai ales personalul care va organiza acest lucru, pentru că fără personal, toate aceste lucruri n-au niciun fel de sens”, a mai spus Rafila.
 
US Army pregăteşte din iulie circuitul de distribuţie
 
De altfel, în Statele Unite, problema distribuirii vaccinului împotriva SARS-CoV-2 a fost preluată de militari. Acţiunea a fost denumită „Operation Warp Speed”, iar pe 2 iulie, la comanda acesteia a fost numit un general cu patru stele, Gustave F. Perna, un specialist de notorietate în logistică militară. Generalul Perna a declarat miercuri că, după aprobare, vaccinul împotriva SARS-CoV-2 va deveni o „marfă fierbinte”, care necesită condiţii speciale de transport. Conform planurilor militarilor, vaccinul va fi distribuit rapid în toată ţara. Mai mult, nici cetăţenii americani din afara Statelor Unite nu vor fi uitaţi în această uriaşă operaţiune logistică. „Vrem să fim capabili să ne asigurăm că putem ajunge şi la acei cetăţeni americani care sunt în străinătate, ştiţi, care servesc în Departamentul Apărării sau în Departamentul de Stat etc. Nu vrem să lăsăm pe nimeni neacoperit”, a precizat generalul cu patru stele Gustave F. Perna, comandantul „Operation Warp Speed”.
Ce a spus Nelu Tătaru
Reamintim că ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat că primele doze din vaccinul anti-COVID vor ajunge în România la sfârşitul lunii decembrie, iar din ianuarie ar urma să înceapă vaccinarea personalului medical. „Avem o primă tranşă care ar trebui să vină la sfârşitul lui decembrie şi să începem în ianuarie. Intenţia noastră este – şi în planificarea pe care o avem – ca personalul medical să fie vaccinat în acea perioadă, pentru a putea avea o linie întâi solidă”, a declarat ministrul Sănătăţii.
Cât de aproape suntem de a descoperi vaccinul împotriva COVID
Descoperirea unui vaccin reprezintă o prioritate importantă pentru a combate pandemia de coronavirus, şi implicit oprirea răspândirii virusului prin imunizare, însă acest lucru se pare că nu va fi posibil prea curând, spun specialiştii. Majoritatea experţilor consideră că vaccinul nu va fi disponibil pe scară largă până la mijlocul anului 2021, conform BBC. Potrivit Comisiei Europene (CE), dezvoltarea unui vaccin durează, de obicei, aproximativ 10 ani, fiind foarte complexă. CE precizează că intenţionează să obţină un vaccin împotriva coronavirusului într-un interval de 12-18 luni, dacă nu chiar mai devreme, fără a compromite siguranţa, calitatea sau eficacitatea.
Cât de departe suntem de descoperirea unui vaccin
În prezent există 11 vaccinuri în etapa finală a testării, deşi nimeni nu poate fi sigur dacă ele nu vor eşua. Unele dintre studii au recrutat toţi voluntarii şi se aşteaptă doar rezultatele.
Astfel, principalii concurenţi de pe piaţă în acest moment sunt:
·    Vaccinul Universităţii Oxford şi AstraZeneca din Marea Britanie
·    Pfizer şi BioNTech în Germania
·    Moderna în SUA
·    CanSino cu Institutul de Biotehnologie din Beijing din China
·    Institutul de cercetare Gamaleya din Rusia
·    Janssen
·    Institutul Beijing pentru Produse Biologice şi Sinopharm din China
·    Sinovac şi Instituto Butantan din Brazilia
·    Wuhan Institute of Biological Products şi Sinopharm din China
·    Novavax din SUA, potrivit BBC.
 
Cum va fi distribuit vaccinul în Europa
 
Comisia încheie acorduri prealabile de achiziţii cu producători de vaccinuri în numele statelor membre. În schimbul dreptului de a cumpăra un anumit număr de doze de vaccin într-un interval de timp dat şi la un anumit preţ, Comisia va finanţa, în baza Instrumentului pentru sprijin de urgenţă, o parte din costurile iniţiale pe care le-ar avea de suportat producătorii de vaccinuri.
Până în prezent, CE a încheiat trei contracte care vor permite achiziţionarea vaccinurilor în momentul în care acestea se dovedesc a fi sigure şi eficiente:
 

·    AstraZeneca: 300 de milioane de doze de vaccin.
·    Sanofi: 300 de milioane de doze de vaccin.
·    Johnson & Johnson: 200 de milioane de doze de vaccin.
Pe parcursul lunii octombrie 2020, Comisia continuă să negocieze acorduri similare cu alţi producători de vaccinuri (CureVac, Moderna şi BioNTech/Pfizer).
În luna iulie, un raport convenit de Executivul comunitar şi guvernele UE menţiona că cel puţin 40% din populaţia UE ar trebui să fie vaccinată în prima fază, potrivit Reuters, însă tot mai multe articole indică faptul că 60-70% din populaţia globală trebuie să fie imună la virus pentru a opri răspândirea cu uşurinţă (cunoscută sub numele de imunitate de turmă), conform BBC. Trebuie aşadar dezvoltat un mod de producere a vaccinului la scară imensă, pentru miliarde de oameni, lucru care va dura şi pentru că autorităţile de reglementare trebuie să aprobe vaccinul înainte de a putea fi administrat.
Comisia Europeană a îndemnat guvernele europene să pună la punct planuri de vaccinare care să dea prioritate grupurilor vulnerabile şi personalului esenţial, precum lucrătorii din sistemul de sănătate, vârstnicii şi persoanele cu boli cronice. Dar acest lucru va depinde în mod clar şi de statul în care se va reuşi performanţa descoperirii unui vaccin.
 
Cum va fi distribuit vaccinul în ţările europene care dezvoltă un astfel de vaccin
 
În Marea Britanie, unde s-a ajuns la 918.000 de cazuri, guvernul a publicat deja un clasament, provizoriu, care stabileşte care vor fi grupurile de populaţie care vor fi vaccinate mai întâi.
Aici se regăsesc întâi rezidenţii adulţi în vârstă aflaţi în centrele de îngrijire şi asistenţii la domiciliu, persoanele de 80 de ani şi peste şi lucrătorii din domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale. Totuşi, prioritizarea s-ar putea schimba substanţial dacă primele vaccinuri disponibile nu ar fi considerate adecvate sau eficiente pentru adulţii în vârstă.
Astfel, în Marea Britanie, prioritatea se va stabili în funcţie de caracteristicile vaccinurilor atunci când acestea vor fi disponibile şi de epidemiologia bolii la momentul apariţiei, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul guvernului britanic.
În Germania, care are peste 463.000 de cazuri, nu vor fi disponibile doze suficiente de vaccinare pentru toţi cetăţenii dintr-odată. Consiliul german de etică, Academia Naţională de Ştiinţe Leopoldina şi Comisia permanentă de vaccinare cu sediul la RKI lucrează în prezent la criterii de stabilire a planului care prevede cine va avea prioritate. Propunerile ar trebui să fie disponibile până la sfârşitul săptămânii viitoare. Este probabil ca vaccinările să fie oferite mai întâi populaţiilor cu risc mai mare de a contracta boala sau de a se îmbolnăvi grav. Aceştia sunt, de exemplu, lucrători din domeniul sănătăţii, vârstnici şi bolnavi, precum şi persoane cu boli anterioare, conform ZDF.
 

Recomandari