Curtea de Apel București a decis suspendarea decretului prin care Klaus Iohannis a prelungit mandatul sefului Statului Major al Apărării (SMAp), generalul Nicolae Ciucă. Decizia nu este definitivă, dar este executorie. Practic, Armata Română rămâne fără șef chiar în momentul în care secretarul general al NATO este în vizită la București.

Magistrații Curții de Apel București au dispus suspendarea executării decretului semnat de Klaus Iohannis de prelungire a mandatului de şef al Statului Major al Apărării, până la pronunțarea instanței de fond, decizia nefiind definitivă, transmite Mediafax.

„Respinge cererea de repunere pe rol ca nefondată. Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Administraţia Prezidenţială ca nefondate. Ia act de renunţarea reclamantului la judecata capătului de cerere privind anularea Decretului nr. 1131/2018. Admite cererea în parte. Dispune suspendarea executării Decretului nr. 1131/2018 până la pronunţarea instanţei de fond. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. În cazul declarării, cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti”, se arată în decizia magistraților Curții de Apel București.

Citeste si:

MApN a contestat, la Curtea de Apel București, decretul prin care a fost prelungit mandatul de şef al Statului Major al Apărării pentru generalul Nicolae Ciucă. Ministerul a cerut suspendarea și anularea decretului.

Decizia vine chiar în momentul în care la Bucuresti este în vizită secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, șeful Alianței Nord-Atlantice, și are loc Reuniunea informală a miniștrilor Apărării din țările membre ale UE, în perioada 30-31 ianuarie 2019.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat pe 28 decembrie 2018 decretul de prelungire, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă ca şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinţa CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcţie.

Iohannis argumenta decizia prin faptul că „România nu poate să rămână fără șef al Armatei”.

Citește și:

Ulterior, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Apărării, Gabriel Leş, au acuzat că şeful statului nu a avut bază legală, deoarece propunerea de prelungire a mandatului nu a venit din partea MApN.