Ardeleanca de la NASA care lucrează la o cercetare de integrare a orbitei Pământului în viaţa cotidiană

O cercetătoare din România, Ioana Cozmuţa, lucrează la centrul din Silicon Valley al Agenţiei Spaţiale Americane NASA la un proiect care vizează integrarea orbitei Pământului în viaţa noastră de zi cu zi, astfel încât generaţiile viitoare să ajungă să lucreze în spaţiul cosmic, informează Mediafax.

Nu am avut niciodată ca obiectiv clar să ajung la NASA

Ioana Cozmuţa s-a născut la Baia Mare şi a absolvit Facutatea de Fizică a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca. Intenţiona să se facă jurnalistă, la fel ca tatăl ei, dar a ales o altă profesie, fizica, pentru ca în final să ajungă să lucreze la Space Portal (Portalul Spaţial) al centrului de cercetare NASA Ames din Silicon Valley în SUA, fiind o specialistă recunoscută la nivel internaţional în domeniul microgravitaţiei.

Crescută în comunism ca într-o ”bulă de săpun”, după cum mărturiseşte, Ioana Cozmuţa s-a întrebat ce este dincolo de graniţele ţării, aşa că, după absolvirea facultăţii de la Cluj-Napoca, a plecat în Olanda pentru doctorat.

”M-a motivat întotdeauna curiozitatea, am vrut să învăţ, să descopăr lumea şi în acelaşi timp să creez lucruri de valoare. Am învăţat limba olandeză, lucru pentru care am fost apreciată, şi am făcut multe experimente, lucrând în cadrul unui institut de fizică nucleară. M-a interesat îndeosebi ce se întâmplă la nivel atomic în interiorul materiei, cum poţi să creezi modele la scara moleculară pentru a putea prezice anumite proprietăţi”, a declarat aceasta corespondentului MEDIAFAX.

Realizând că munca de laborator îi ocupă tot timpul, că lucrează într-un mediu cu radiaţii, s-a decis să se reprofileze pe partea computaţională.

”Nu am avut niciodată ca obiectiv clar să ajung la NASA, faptul că lucrez acolo este pură întâmplare. Din Olanda am plecat în SUA, pentru a învăţa technici de chimie computaţională la Caltech. Apoi m-am mutat la Stanford în centrul de tehnologie genomică, de unde am lucrat pe un proiect de nanotehnologie cu NASA, după care m-am transferat la centrul de cercetare pe care NASA îl are în Silicon Valley”, îşi aminteşte cercetătoarea.

Mă preocupă cum putem integra orbita Pământului în viaţa noastră de zi cu zi.

A evoluat în cadrul agenţiei astfel încât în anul 2012 s-a deschis oportunitatea de a lucra la un proiect privind democratizarea spaţiului din perspectiva parteneriatelor public-privat, proiect ce abordează teme privind Staţia Spaţială Internaţională (SSI), mediul de gravitaţie redusă, identificarea oportunităţilor cât şi a barierelor existente, aplicaţii terestre.

”Munca mea se află la intersecţia dintre organizaţiile guvernamentale, industria terestră, respectiv companii private din multe sectoare de activitate, şi noua mişcare ce are loc în comercializarea spaţiului pentru a crea o economie orbitală, identificarea elementelor esenţiale stabilizării unui astfel de concept, precum şi realizarea lui practică. În momentul de faţă există firme private care asigură transportul de bunuri materiale de pe Pământ pe Staţia Spaţială Internaţională (SSI), noi însă încercăm să vedem ce se va întâmpla după SSI, vorbesc aici de laboratoare automate unde se pot produce materiale, fibre optice, semiconductori, cristale cu rezoluţie înaltă, sau se pot explora noi ipoteze ştiinţifice altminteri neaccesibile pe Pământ din cauza condiţiilor create de mediului gravitaţional. Aceste cercetări au implicaţii atât în ştiinţa materialelor, cât şi în ştiinţele biologice/ biotehnologie. Ca model de afaceri, eu mă gândesc dincolo de potenţialul pe care îl are turismul spaţial. Mă preocupă cum putem integra orbita Pământului în viaţa noastră de zi cu zi. Poate generaţiile viitoare vor dori să meargă la serviciu pe orbită, să lucreze acolo”, a explicat Ioana Cozmuţa.

Una dintre provocările acestui proiect de cercetare este identificarea oportunităţilor de a utiliza resursele existente în orbita Pământului în procesele tehnologice şi producţia terestră, pentru a crea tehnologii transformative, industrii şi companii profitabile, dar în acelaşi timp şi prietenoase mediului înconjurator.

Citiți continuarea pe Mediafax.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *