Alertă la malul Mării Negre! Populaţia este în pericol, iar CAZINOUL şi ACVARIUL ar putea DISPĂREA

0 24

Specialiştii trag un semnal de alarmă şi spun că în 50 de ani, Cazinoul, Acvariul Constanţa şi zona de promenadă ar putea dispărea complet, înghiţite de valurile Mării Negre.

Aceste previziuni sumbre reies din calculele şi măsurătorile specialiştilor care au pus cap la cap proiectul de reabilitare costieră şi de stopare a eroziunii ţărmului, scrie cugetliber.ro

Specialiştii consideră că, pe lângă pierderile de plaje, distrugerea Cazinoului şi a falezei, dacă nu se intervine urgent, siguranţa populaţiei este pusă în pericol. „Deteriorarea structurilor costiere existente şi retragerea liniei ţărmului pot duce la accidente şi pierderi de vieţi omeneşti”, se arată în studiul pentru cea de-a doua etapă a lucrărilor de stopare a eroziunii costiere.

Directorul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, Hristu Uzun, spune că urmează licitaţiile, dar nici el nu este prea optimist că vor începe lucrările prea curând.

„Stadiul proiectului pentru reabilitarea zonei costiere este în fază finală pentru a fi puse anunţurile de licitaţii pe SEAP. Estimativ, în următoarele două luni, este posibil să fie urcate anunţurile pe SEAP, cu licitaţiile pentru cei care vor veni să execute lucrările. Lucrările probabil vor începe în 2018 – 2019, cu tot cu proiectare, însă depinde de cum vor fi procedurile, dacă vor fi contestaţii sau nu”, a declarat directorul ABADL..

Guvernul a aprobat, încă de anul trecut, proiectul privind Reducerea eroziunii costiere Faza II, în valoare totală de 3,4 miliarde de lei. Proiectul are o durată de realizare a investiţiei de 36 de luni, din care deja s-au scurs vreo 14, şi este împărţit în două etape. În prima etapă, cu investiţii în valoare de peste un miliard de lei, se vor realiza lucrări în zonele Stăvilare (Edighiol, Periboina), în staţiunea Mamaia, în Constanţa, zona Cazino, dar şi la Agigea şi Eforie.

Ce spune proiectul prezentat de Ministerul Mediului

În zona litorală a Mării Negre de pe teritoriul României eroziunea costieră reprezintă un risc real pentru mediu, fenomenul manifestându-se pe diferite trepte de intensitate de-a lungul celor cca 240 km ai litoralului, măsurați de la Nord la Sud, de la brațul Chilia (gârla Musura) și până la Vama Veche (granița cu Republica Bulgaria).

De-a lungul liniei de coastă a României, retragerea țărmului a avut loc în ritm rapid, în special în ultimele decade. Activitățile antropice au avut ca rezultat transportul în cantități reduse a sedimentelor în sistemul litoralului românesc.

Această reducere semnificativă a sedimentelor a avut ca rezultat eroziunea și retragerea liniei țărmului; analiza istorică a țărmului întreprinsă pentru studiu arată că acest lucru a început cel puțin din 1850, dar s-a accelerat rapid în ultimele patru decade.

În special, construirea, extinderea și întreținerea digului și a canalului Sulina din Unitatea nordică au întrerupt mișcarea sedimentelor dinspre brațul Chilia al Dunării, în timp ce construirea și funcționarea Porților de Fier și a altor baraje pe Dunăre au redus drastic cantitatea de sedimente care ajung în Marea Neagră din bazinul hidrografic al Dunării. Digurile din Porturile Midia, Constanța și Mangalia au avut de asemenea un impact important asupra caracteristicilor de transport al sedimentelor. Prezentul proiect constă în investiții care au scopul de a reduce eroziunea costieră, așa cum au fost identificate prin Master Planul integrat pentru protecţia şi refacerea zonei costiere, în vederea combaterii eroziunii pe termen mediu și lung.

Aceste lucrări sunt, de asemenea, incluse în documentul aprobat al Programului Operațional Infrastructura Mare ca răspuns la nevoia de dezvoltare identificată, anume, creșterea rezilienței la dezastrele cauzate de riscurile naturale accentuate de schimbările climatice, prin dezvoltarea unei strategii care are în vedere promovarea infrastructurii verzi și a măsurilor structurale cu rol de protecție și prevenire a producerii unor daune economice ridicate ca urmare a manifestării unor riscuri naturale. Zona costieră în analiză a înregistrat procese de eroziune care vor conduce în cel mai scurt timp la afectarea liniei țărmului și a zonelor locuite, dacă nu se realizează investiții de protecție. Problema stopării proceselor de degradare prin eroziune a zonelor litorale este considerată de multe state ca fiind de importanță națională.

Eroziunea plajelor și falezelor duce la pierderi de teritoriu, dar mai ales compromite ireversibil ecosistemele marine litorale și valoarea socio-economică și de mediu a zonei litorale, creând pagube însemnate economiei naționale și compromițând țintele de dezvoltare durabilă.

Reabilitarea, protecția plajelor și falezelor degradate și mai ales, prevenirea 2 procesului de eroziune sunt acțiuni deosebit de complexe, dificile și costisitoare. Ele necesită o abordare științifică interdisciplinară, coroborată cu o cunoaștere aprofundată a situației locale și regionale, a proceselor hidrodinamice și de sedimentare litorale, deltaice și fluviatile. Procesul de identificare și evaluare a soluțiilor concrete necesită monitorizarea atentă a tuturor schimbărilor morfodinamice, modelarea acestora pre și post intervenție și aplicarea lor pe teren abia după găsirea variantelor optime.

STAŢIUNILE DE LA MALUL MĂRII, REABILITATE 

Scopul acestui proiect este să asigure protecția la eroziune a liniei țărmului în condiții medii anuale cât și în timpul evenimentelor cu perioada de recurență de până la 1/100 ani, pentru o durată de viață proiectată de 50 ani.

Pentru aceasta au fost luate în considerare următoarele variabile: efectul pe care plaja și lucrările de protecție îl au pentru a asigura protecția; împotriva eroziunii la standardul de protecție stabilit pentru fiecare locație; valoarea de agrement a plajei și lățimea minimă corespunzătoare; ratele de eroziune care sunt estimate să apară pentru fiecare dintre opțiuni.

Prin implementarea Proiectului, sunt avute în vedere următoarele obiective specifice:
-protecția coastei litoralului Mării Negre pe teritoriul României de efectele eroziunii costiere prin dezvoltarea unui program de lucrări specifice care au în vedere reabilitarea și protejarea liniei țărmului, a terenurilor adiacente și a ecosistemelor de uscat și marine; protejarea infrastructurii economice și a obiectivelor sociale periclitate de procesele de eroziune marină; -implementarea unui program integrat de monitorizare a zonei costiere care să vină în sprijinul operațiunilor și lucrărilor de întreținere, pe termen mediu și lung (30 de ani).

Lucrările propuse prin prezentul proiect sunt:
Stăvilar Edighiol
-înlocuirea echipamentului aferent sistemului de stavile și toate componentele
aferente;
-îndepărtarea structurii costiere existente în partea de nord a canalului de
evacuare;
-executarea unei structuri costiere noi cu lungimea de aproximativ 85 m;
Stăvilar Periboina
-înlocuirea echipamentului aferent sistemului de stavile și toate componentele
aferente;
-reabilitarea structurii din beton (inclusiv îndepărtare);
-protecția la baza stâlpilor de electricitate cu lungimea totală de aproximativ 150
m;
-apărare nouă de mal cu lungimea de aproximativ 40 m.

Mamaia:
– îndepărtarea structurilor costiere de larg: MM4, MM5, MM6, MM7 și pasarela
pietonală din dreptul cazinoului;
-reânnisipare plajă, lungime aproximativă L=6 950 m, cu o lățime minimă de 100
m;
-extinderea structurii costiere noi RJ1 cu o lungime totală de aproximativ 65 m;
Tomis Port:
-îndepărtarea structurii costiere de larg din fața cazinoului;
-îndepărtare apărări de mal existente pe o lungime de aproximativ 790 m;
-execuția unei protecții noi de mal cu lungimea de 790 m;

Agigea:
-îndepărtarea structurilor costiere: Ag1 și promontoriu;
-îndepărtare apărări de mal existente pe o lungime de aproximativ 505 m;
-reânnisipare plajă, lungime aproximativă L=150 m, cu o lățime minimă de 75 m;
-execuția a 2 structuri costiere noi Agn2 si Agn3 cu o lungime totală de
aproximativ 160 m;
-execuția unor apărări de mal noi cu lungimea aproximativa de 1250 m;

Eforie:
-îndepărtarea structurilor costiere: ES1, ES2, ES3, ES4, ES5, ES6, ES7, ES8,
EN1, EN2 cât și a digurilor submerse din zona Eforie
-îndepărtare apărări de mal existente pe o lungime de aproximativ 1420 m;
-reânnisipare plajă, lungime aproximativă L=5750 m, cu o lățime minimă de 100
m;
-execuția a 4 structuri costiere noi ECn1, ECn2, ECn3, ESn1, ESn2, ESn3 cu o
lungime totală de aproximativ 3 345 m;
-execuția unei protecții de mal noi cu lungimea de 855 m.

Costinesti:
-îndepărtarea structurii costiere existente: CS1;
-îndepărtare apărări de mal existente pe o lungime de aproximativ 300 m;
-reânnisipare plajă, lungime aproximativă L=2550 m, cu o lățime minimă de 75 m;
-execuția a 7 structuri costiere noi Cn1, Cn2, Cn3, Cn4, Cn5, Cn6 si On7 cu o
lungime totală de aproximativ 3150 m;
Olimp:
-îndepărtarea structurilor costiere: O1, O2, O3, O4 și a capului sudic al structurii O7;
-îndepărtare apărări de mal existente pe o lungime de aproximativ 110 m;
-reânnisipare plajă, lungime aproximativă L=3500 m, cu o lățime minimă de 75 m;
-execuția a 4 structuri costiere noi cu o lungime totală de aproximativ 1655 m;
-extinderea structurii costiere existente O7 pe o lungime de aproximativ 315 m.

Jupiter-Neptun:
-îndepărtarea structurilor costiere existente: J1, J3, J4, J5, N1, N2, dig de larg J2
și N3;
-îndepărtare apărări de mal existente pe o lungime de aproximativ 216 m;
-îndepărtare zona pietonala aferentă structurii costiere J1;
-reânnisipare plajă, lungime aproximativa L=2550 m, cu o lățime minimă de 75 m;
-execuția a 3 structuri costiere noi Jn1, Nn1, Nn2 cu o lungime totală de 1365 m;

Balta Mangalia-Venus-Aurora
-îndepărtarea structurilor costiere existente: V1, V2, V3, A1, A2, A3;
-îndepărtarea structurii costiere submersă de larg situată între A1 si V3;
-îndepărtare apărări de mal existente pe o lungime de aproximativ 790 m;
-reînnisipare plajă, lungime aproximativă L=3100 m, cu o lățime minimă de 75 m;
-execuția a 3 structuri costiere noi Vn1, Vn2, An1 cu o lungime totală de 2385 m;

Mangalia-Saturn:
-îndepărtarea structurilor costiere: M1, M2, M4, S1, S2, S3, S4, S5 și digul submers M3;
-îndepărtarea apărărilor de mal existente pe o lungime de aproximativ 920 m;
-reânnisipare plajă, lungime aproximativă L=2500 m, cu o lățime minimă de 75 m;
-execuția a 4 structuri costiere noi Mn1, Mn2, Mn3 si Sn1 cu o lungime totală de
aproximativ 2455 m.

2 Mai:
-îndepărtarea structurii costiere: 2M1;
-execuția structurii costiere 2Mn1 – cu o lungime de aproximativ 585 m;
-amenajare faleza zona sud – cu o lungime de aproximativ 480m;
-amenajare faleza zona nord, în dreptul cazematei – cu o lungime de aproximativ 420 m:
-reînnisipare plajă, lungime aproximativa L=1650 m, cu o lățime minimă de 75 m;

Structurile costiere de protecție sunt reprezentate de diguri transversale conectate cu țărmul, protecții de mal, stabilizare de faleza respectiv înnisipări ale plajelor proiectate ce oferă un grad corespunzător de protecție

Recomandari