Superimunitate pentru judecatorii CCR. Legea a trecut de Senat

55

Propunerea legislativă a deputatului minorităţilor sârbe, Adnagi Slavoliub, prin care judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) ar urmă să beneficieze de imunitate sporită, a fost adoptată de Senat, cu 81 voturi „pentru”, 19 voturi “împotrivă” şi patru abţineri. Astfel, judecătorii CCR nu mai pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată, decât cu încuviinţarea a două treimi din numărul judecătorilor CCR.

Senatul a aprobat propunerea legislative care oferă imunitate sporită judecătorilor CCR.

Propunerea legislativă a deputatului minorităţilor sârbe, Adnagi Slavoliub, prin care judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) ar urmă să beneficieze de imunitate sporită, a fost adoptată de Senat, cu 81 voturi „pentru”, 19 voturi “împotrivă” şi patru abţineri. Astfel, judecătorii CCR nu mai pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată, decât cu încuviinţarea a două treimi din numărul judecătorilor CCR, titrează News.ro.

Potrivit expunerii de motive, iniţiatorul afirmă: „Imunitatea propusă constituie cea mai eficientă garanţie că judecătorii CCR îşi pot exercita rolul conferit de legea fundamentală fără constrângeri sau presiuni. Au fost preluate condiţii prevăzute în caz de infracţiunea flagrantă pentru deputaţi şi senatori, tocmai pentru a elimina speculaţia că judecătorii CCR ar aparţine de orice responsabilitate penală în cazul comiterii unei infracţiuni indiferent de condiţii”.

“Judecătorii CCR nu pot pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată, decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Încuviinţarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor CCR, după ascultarea judectăorului în cauză”, se arată în propunerea de modificare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

Citeste și:   Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, urmărit penal de DNA într-un nou dosar

Potrivit formei adoptate pe 11 aprilie 2017 de Camera Deputaţilor, pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii CCR, urmărirea penală şi trimiterea în judecată se fac doar de către Parchetul depe lângă  ÎCCJ, iar competenţa de judecată aparţine ÎCCJ.

Un alt alineat prevede ca, după încetarea mandatului de judecător CCR, acesta să poată opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen.

Aceeaşi propunere legislativă prevede ca, la încetarea mandatului de judecător CCR din motive medicale, acesta beneficiază de o sumă egală cu îndemnizaţia netă pe şase luni.

Proiectul legislativ a fost adoptat în forma apobată de Camera Deputaţilor, Senatul fiind for decisional în acest caz.

De asemenea, Senatul, în calitate de for decizional, a adoptat şi propunerea legislativă a deputatul PSD Eugen Nicolicea pentru modificare a alin.(4) al art.5 din Legea nr.47 din 18 mai 1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, astfel: “Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, în prezenţa membrilor săi, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit cel mai mare număr de voturi”.