Scrisoarea a III-a din zilele noastre!

1094

Iata vine-un Jeep pe strada, cu un girofar pe el, Baiazid statea in dreapta si rosti catre sofer: / „Sper ca Mircea sa ajunga, sa nu-ntarzie din nou. / Ia vezi daca-a tras masina, langa gura de metrou..”./ „-N-a venit Maria Ta, zise el privind in jur…” / „-Si mi-a zis ca fix la 12 ne vedem langa / Carrefour”. / Asteptand vreo 5 minute , isi pierdu orice rabdare, / Si trimite bodiguarzii sa se uite prin parcare / La un semn (curba la dreapta), se opreste un X5. / Si din el coboara Mircea, in bermube si opinci. / Printre turci porni agale, si privindu-i cu nesat, / Le-arata un „Sony Vaio”, care-l tine la subrat. / Agitat, la el in Jeep, si-mbracat tot in civil, / Baiazid nu mai rezista si il suna pe mobil: / „-Tu esti Mircea?” / …”-Da-mparate, am uitat sa iti dau bip, / Dar am stat mult la Rovine, era coada la Agip. / Nici n-am nimerit din prima, ca nu vin aici prea des, / Si-am luat-o … pe centura, indrumat de GPS! / Acum am parcat masina. Unde esti?, ca vin la
tine….” / „-Sunt la mine in masina si te vad, te-ndrepti spre
mine”. / Si de-ndata ajunse Mircea si urca la turc in jeep.

Si-ncepu sa ii explice ca nu vrea, cu nici un chip / Sa isi stranga intreaga oaste la Rovine in campii, / Si sa lupte pan’ la moarte cu ai turcului spahii. / „-Baiazide, sti ca-i criza, si-acum viata-i foarte
grea, / Ma gandeam ca sa ne batem,… dar la „Heroes” in
retea. / Sau in loc sa cuceresti, cu armate-al meu popor, / Nu ai vrea , daca ai wireless , sa jucam „Triviador”? / „-Cum cand turcii-mi sunt in vama , si-am venit din Istambul, / Tu nu vrei ca sa ne batem, ca nu ti se pare „cool”? / Eu nu-s disperat ca tine sa stau nopti intregi pe net, / Eu traiesc in realitate, si nu e nici un secret / Ca am fost in multe lupte : Varna, Ialta sau
Oituz…” / „-Pai eu sunt online tot timpul, nu puteai sa dai un „buzz”??”

„-Mircea!!! Vin c-o intreaga oaste, iar tu faci misto
de noi.., / Maine sunt aici cu turcii si-ti declar de-acum
razboi”. / „-Cum vrei tu, marite rege, eu speram sa ma-ntelegi, / Caci de-ajungem la cutite, voi nu mai plecati intregi. / N-as vrea sa pun pe „YouTube”, cu-ai tai morti,
videoclipuri, / Nici ca Dunarea sa-nnece spumegand a tale jeep-uri.. / Dar, de asta ti-e dorinta, maine ne vedem la lupta, / Si-ti promit ca pleci d-aici cel putin c-o mana rupta”. / Si zicand acestea Mircea, il lasa pe Baiazid.. / Si trantindu-i portiera el pleca la pas grabit. / Cand ajunse la masina, gasi-n geam , pe-un bilet scris: / „Scuze.V-am blocat o roata, c-ati parcat pe interzis”…

Si da Mircea multe mailuri, sms-uri, mii de „bip”-uri, / Ca sa-si stranga toti ostenii si sa ii indese-n „Jeep”-uri. / Demarand in mare tromba, se ndreptara spre Rovine, / Dar aici gasira turcii, toti cu pantalonii-n vine! / Toti vaitandu-se de moarte, ghemuiti prin iarba scurta / Rezemati de cate-un ciot, si tinandu-se de burta. / „-Baiazid , hai sa ne batem…!! , Unde esti, de ce nu

Citeste si:

vii? / „-Mi-am scos in oras ostenii, si i-am dus la KFC. / Si-am mancat cu poft-aseara, tot ce ni s-a pus pe masa…” / Raspunse-ncordat sultanul dintro tufa mai retrasa. / „-N-am stiut ca la „fast-foud”-uri nu e bine sa mananci, / Mai ales in Romania , fiindca risti sa pleci pe „branci”…. / Nu mai vreau ca sa ne batem, iarta-ma a fost o farsa.

Da-ne niste „triferment” si-o sa facem
cale-ntoarsa”… / Si asa a scapat Mircea de o lupta la Rovine. / Deci se vede pan-la urma ca „fast-food”-ul face
bine. / Asta-i tot…Dar fiti voi siguri ca Istoria o sa zica: / „Turcii l-au vazut pe Mircea si-au facut pe ei de frica”…