ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DIN NOU! Țara nostră are nevoie de finanţare con­­tinuă de pe piaţa externă şi de pe pia­ţa internă

114

La finalul lunii mai 2016 datoria directă a statului (lei şi valută) era de 278 mld. lei, echivalentul a 61,7 mld. euro.

Datoria publică directă a statului, internă şi externă (în valută), a ajuns la 278 de miliar­de de lei (echivalentul a 61,7 miliarde de euro) la finalul lunii mai 2016, în creştere cu 20 de miliarde de lei faţă de finalul lui mai 2015, con­form datelor Ministerului de Finanţe.

Acum un an, guvernul Ponta a operat prima reducere de TVA la produsele alimentare de la 24% la 9%, care a accelerat consumul şi  a adus o creştere susţinută în toată economia. A doua operare de reducere de TVA a avut loc la 1 ianuarie 2016, pentru toate celelalte produse şi servicii, de la 24% la 20%.

Statul român nu reuşeşte să scadă soldul datoriiei totale: minusul de pe valută înseamnă un plus pe lei. Scăderea dramatică a dobânzilor la lei din ultimii patru ani de la 6% la 1-2% a făcut  ca statul să se împrumute mai mult în moneda naţională decât în euro sau dolari.

Citeste si:

Dacă se ia în considerare şi datoria garantată de stat, soldul total al statului a ajuns la finalul lunii mai la 332 de miliarde de lei (echivalentul a 73,7 miliarde de euro), în creştere cu 49 de miliarde de lei faţă de mai 2015.

Datoria statului ca pondere în PIB este de 38,5%, sub nivelul de 40%, un prim prag de alarmă. Problema este că datoria va creşte, mai ales că în acest an deficitul bugetar este estimat să ajungă la 3% din PIB, faţă de 1,4% în 2015.

Anul trecut, finanţele publice ale României au fost stabile, conform raportului de ţară al Comisiei Euro­pe­ne, dar se prevede o deteriorare a aces­tora în acest an şi anul următor, când se estimează o creştere a datoriei peste 40% din PIB.

România nu are probleme cu rosto­go­lirea datoriei atât în lei, cât şi în euro sau dolari, ci dimpotrivă, titlurile ro­mâneşti sunt căutate pe pieţele externe şi interne pentru că au o dobândă pozitivă, dublă sau chiar triplă faţă de ceea ce oferă marile state europene.

Săptămâna trecută, Germania a vân­dut obligaţiuni cu o dobândă nega­ti­vă, respectiv investitorii au acceptat să îm­prumute statul german ştiind că la sca­denţă vor primi mai puţini bani, nu mai mulţi. România încă nu a ajuns la această performanţă, iar guvernatorul BNR Mugur Isărescu nu-şi doreşte această situaţie.

România are nevoie de finanţare con­­tinuă de pe piaţa externă  şi de pe pia­ţa internă, atât la nivelul statului, cât şi la nivelul sectorului privat. Din păcate, ce­rerea redusă de creditare în spe­cial de că­tre stat, la nivelul proiec­te­lor de infra­struc­tură a deter­minat băn­cile străine să ramburseze liniile de finan­ţare către grupurile-mamă (13 mi­liar­de de euro în cinci ani) şi să se baze­ze în acordarea de credite pe eco­no­miile românilor.