Papa Francisc: Simţul umorului e un har pentru care mă rog în fiecare zi, deoarece simţul umorului te ajută să iei lucrurile cu seninătatea unui spirit eliberat

116

Simţul umorului e un har pentru care mă rog în fiecare zi, deoarece simţul umorului e înălţător, te ajută să vezi vremelnicia vieţii şi să iei lucrurile cu seninătatea unui spirit eliberat, a susținut Papa Francisc într-un interviu pentru InBlue şi TV2000.

“Simţul umorului e un har pentru care mă rog în fiecare zi, cu acea minunată rugăciune a Sfântului Thomas Morus (autorul Utopiei, sfetnicul lui Henric al VIII-lea, n.m.), “Dă-mi, Doamne, simţul umorului”, mă rog să pot râde când mi se spune o glumă… E foarte frumoasă rugăciunea aceea. Fiindcă simţul umorului e înălţător, te ajută să vezi vremelnicia vieţii şi să iei lucrurile cu seninătatea unui spirit eliberat. E o atitudine omenească, dar e atitudinea cea mai apropiată de graţia divină (…), e capacitatea de a fi copil în faţa lui Dumnezeu. Lăudaţi-L pe Domnul cu un zâmbet şi o glumă bună”, a spus Suveranul Pontif, potrivit La Stampa.

Acesta a mai spus că are alergie la adulatori și că detractorii îl vorbesc de rău, dar el merită asta pentru că este un păcătos.

“Am alergie la adulatori (…). Linguşirea nu e o virtute. Să flatezi o persoană înseamnă s-o foloseşti într-un anumit scop, ascuns sau declarat, ca să obţii un beneficiu pentru tine. E nedemn.  În Argentina îi numeam pe linguşitori lingători de pantofi… Când primesc o laudă, chiar dacă e pentru ceva ce mi-a ieşit bine, îmi dau seama imediat dacă lăudându-mă pe mine îl laudă pe Dumnezeu – “e bine, ţine-o tot aşa, asta-i calea!” – sau dacă-s doar unsuroşi…. Detractorii mă vorbesc de rău, iar eu merit asta, fiindcă sunt un păcătos: aşa privesc lucrurile, nu mă supăr”, a mai spus Papa.

El a mai susținut că banul este cel mai mare dușman: “Cel mai mare duşman al lui Dumnezeu – cel mai mare – e banul. (…) Pentru că banul e un idol. Vedem asta acum, în lumea noastră, unde se pare că banul trage sforile. Banul e un instrument făcut să slujească. (…) Iată adevărul: diavolul intră întotdeauna prin buzunarele oamenilor, întotdeauna. Buzunarele sunt poarta lui. Trebuie să luptăm ca să construim o Biserică săracă pentru săraci, după cuvântul Evangheliei (…)”.